Stagflatia: criza datoriilor in rolul socului petrolier de acum 40 de ani - opinie Ilie Serbanescu

Intr-o reuniune recenta, Grupul celor 8 tari puternic industrializate a convenit ca acestea se vor concentra pe reducerea deficitelor bugetare si a datoriilor publice odata ce revenirea dupa recesiunea mondiala "capata putere si se poate sustine singura".

Aceasta decizie ia partea pozitiei exprimate de peste un an de zile de tarile dezvoltate din Vestul Europei care, indeosebi la insistentele Germaniei, considera ca pericolul deficitelor bugetare mari si datoriilor publice nesustenabile - determinate coplesitor de administrarea unor stimulentel fiscale si monetare in ultimii doi ani pentru contracararea recesiunii - a devenit net superior neajunsurilor lancezelii economiei.

Caci, de fapt, in ciuda stimulentelor fiscale si monetare masive, fara precedent, economia pe ansamblul lumii occidentale recupereaza incet si extrem de fragil.

Ceea ce spune comunicatul G8 este o fortare a realitatilor pentru justificarea unei optiuni care, in noua conceptie prevalenta din Occident, reprezinta raul mai putin rau.

Aceasta deoarece, cu exceptia notabila a Germaniei, toata lumea occidentala continua sa lancezeasca economic si perspectivele sunt mai degraba innegurate decat imbarbatatoare.

Revenirea este departe de a se sustine singura. Problema este insa ca, printr-o eventuala continuare a politicilor de stimulente care sa incerce a o impinge sa faca ceea ce dovedeste ca nu poate singura, este foarte posibil sa iasa si mai rau!

Statele Unite - campionul absolut al politicii de stimulente, impinse chiar la absurd - au fost de parere, pana in urma cu cateva luni, ca aceasta politica trebuie continuata in contextul in care redresarea nu a dat rezultate si oricum nu se concretizeaza la nivelul absorbtiei somajului deosebit de ridicat.

Astfel ca, in timp ce Europa Occidentala deja proiectase si pusese la lucru oprirea politicii de stimulente si trecerea la retrageri treptate ale unora din cele vechi din piata pentru atenuarea deficitelor bugetare si datoriilor publice, SUA nu numai ca o tineau pe calea pe care o initiasera, dar si presau pentru pastrarea acestei linii pe ansamblul lumii occidentale.

Se si comenta ca europenii au ales lupta impotriva inflatiei si americanii, din contra, continuarea luptei impotriva recesiunii, fapt despre care s-a spus ca este pus in evidenta de cresterea dobanzii de referinta la euro de catre Banca Centrala Europeana si, dimpotriva, de mentinerea dobanzii de referinta la dolar de catre Sistemul Federal de Rezerve.

Asa ca asocierea SUA la politica vest-europeana in domeniu - dupa cum sugereaza deciziile G8 - poate surprinde. De fapt, deloc!

Explozia problemelor grave ale datoriei publice in SUA a basculat pozitia Washingtonului de vreo doua luni incoace.

Articularea acestor probleme pe disputa politica acerba din perspectiva electorala dintre democrati si republicani a obligat de fapt Administratia Obama sa nu mai mearga pe vechea linie si sa treaca in barca restrangerii deficitelor bugetare si datoriilor publice.

De fapt, nici sa vrea sa pompeze stimulente, Administratia Obama, din cauza plafonului datoriei publice pe care republicanii nu accepta din motive politico-electorale sa-l salte substantial, nu se mai poate imprumuta si deci nu mai are de unde acorda stimulente.

SUA trebuie sa se lase in seama economiei care va da ceea ce poate doar singura! Europa Occidentala face acelasi lucru in mod deliberat.

O impiedica insa s-o faca articulat problemele Greciei si ale altor esecuri din zona euro.

Efectul de ansamblu cel mai probabil - in conditiile actuale in care inflatia se ambaleaza, in timp ce cresterea economica n-a iesit din corset - este o prelungita stagflatie (combinatie de inflatie si stagnare), fenomen cu care Occidentul s-a mai confruntat ani de zile acum trei-patru decenii, dupa marele soc al multiplicarii abrupte a preturilor mondiale la petrol, soc al carui rol il joaca de data aceasta multiplicarea la fel de abrupta a datoriilor suverane.

Opinie de Ilie Serbanescu 

România, în topul UE al creșterii datoriei publice. Cum arată raportul datorie-PIB față de extremele pozitive și negative din UE

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023, iar România se numără printre ţările membre cu cel mai...

”România nu este oaia neagră a Europei”. Un fost ministru de Finanțe descrie poziția țării noastre în relație cu marile deficite globale VIDEO

Discuțiile despre deficitul bugetar ridicat și procedura de deficit excesiv în care se află țara noastră încă din 2019 a acaparat dialogul public, dar prea puțin ne aplecăm asupra...