Viteza creditarii da viteza dezastrului

Dupa ce, adaugam noi, nimeni altcineva decat respectivele banci au adus in cativa ani in impas tarile in cauza!

Injectiile masive facute de bancile suedeze, cele mai puternice din zona, pe piata bancara a tarilor baltice prin subsidiarele lor de aici au dus la o creditare exploziva in aceste tari, creditare care este suta la suta responsabila de cresterea dramatica a consumului fara acoperire in productie.

Deznodamantul a venit in tarile baltice poate mai repede decat se asteptau chiar si criticii fara ocolisuri ai acestui experiment incercat de nucleul dezvoltat vestic cu tarile estice, foste comuniste, ale Europei.

Experiment care - trebuie spus clar - a fost si continua sa fie si mecanismul de extindere spre Est al Uniunii Europene: pompare de bani in tarile din Est pentru ca acestea sa poata cumpara produse si servicii din Vest si sa devina astfel piete de desfacere pentru revigorarea economiilor vestice stagnante.

Atata doar ca mecanismul, care ar putea fi operational si benefic la viteze mici sau macar rezonabile, a devenit rapid un dezastru pentru tarile experimentului la vitezele prea mari cu care s-a desfasurat.

Balonul de sapun - umflat prin injectii de economii financiare in economii reale precare, chiar subdezvoltate - s-a spart. Si nu intamplator s-a spart mai intai in tarile baltice, unde, cel mai probabil din cauza dimensiunilor mici, chiar liliputane, viteza a fost aiuritoare.

In doar cativa ani, creditul neguvernamental a saltat de la standardele unor economii inchise la standardele vest-europene - circa 100% in echivalent PIB - atinse insa in Occident in decenii, daca nu in sute de ani. Si balticii au devenit rapid occidentali cu aproape 5.000 de euro credite pe locuitor. Numai economia a ramas de caruta.

De fapt, mai precis, economia financiara injectata din afara a ajuns un automobil de viteza, iar economia reala a ramas o caruta trasa de cai. Orice fel de productie interna nu putea tine pasul cu viteza consumului indus de creditarea fara limite.

Dupa rezultate aproape coplesitoare - crestere economica notabila sau chiar fulminanta si inflatie in vertiginoasa scadere timp de cativa ani - basica umflata complet artificial s-a fasait. In tarile baltice cresterea economica tinde acum spre zero, inflatia a revenit la doua cifre si, in mod vadit, economia nu mai are suflu sa faca ceva, nu mai are din ce s-o porneasca din nou.

Semne au aparut inca de anul trecut, dar frenezia de pana atunci a blocat adoptarea unor masuri semnificative de a se evita dezastrul. Desi probabil si anul trecut era deja prea tarziu de facut ceva, odata procesul declansat. Deficitul extern o luase deja completamente razna, urcand la 20-25% echivalent PIB. Iar posibilitatile de a-i opri degradarea nu existau.

Cum ar fi fost sa fie atacat tocmai deficitul extern, care era insusi instrumentul-cheie al experimentului, caci economia era programata sa creasca si inflatia sa scada, ambele pe seama adancirii deficitului extern!

Apartenenta la Organizatia Mondiala a Comertului si la Uniunea Europeana excludea de fapt masurile selective de promovare a exporturilor si de descurajare a importurilor, astfel incat singura corectie de echilibrare era gatuirea cererii interne. Inatacabila insa, din motive politice.

Dar orice intarziere in comprimarea deliberata prin masuri fiscale drastice a cererii interne nu putea duce - si a si dus la scurt timp - la acelasi lucru, insa pe o alta cale, mai periculoasa: prin reinflamarea grava a inflatiei si vestejirea totala a cresterii economice.

Pentru procesul descris aici, ceea ce s-a intamplat in tarile baltice, ca teritoriu-debuseu de expansiune, este perfect relevant pentru celelalte tari incluse in experiment. Bulgaria si Romania au scapat pana acum de esecul deja manifestat in cazul baltic gratie numai dimensiunii, si nu vreunui alt factor. Fiind mici, in tarile baltice viteza procesului a putut fi debordanta.

In tari mai mari, ca Romania si Bulgaria, n-a trecut inca atata timp cat deficitul extern - care si in cazul acestor tari merge spre 20% echivalent PIB (14% in Romania si 16% in Bulgaria) sa se intoarca impotriva cresterii economice. Deocamdata, s-a intors in inflatie, Bulgaria, cu 15%, fiind in frunte. Deci, inevitabil, dupa tarile baltice urmeaza Bulgaria si Romania!

Cu tot raul, tarile baltice au un anumit avantaj. Bancile care au adus tarile baltice in actuala situatie sunt toate din arealul scandinav, indeosebi suedeze. Acum, cand protejatele lor baltice au devenit victime, s-ar parea ca bancile scandinave arata responsabilitate si cauta o iesire din situatie impreuna cu victimele.

In caz ca Romania ajunge in situatia balticilor - si se merge intr-o veselie intr-o atare directie! - este chiar o curiozitate ce vor face bancile austriece si grecesti - carora, la imparteala, le-a fost "repartizata" Romania - si care au impins Romania spre ametitorul si destabilizatorul deficit extern, fortand peste limite creditul pe piata interna si deci consumul fara acoperire.



Analiza de Ilie Serbanescu.