Vulnerabilitatile Galatiului

Cu toate ca intreaga metalurgie care mai exista in Romania se confrunta deja cu probleme severe in conditiile efectelor crizei financiare si economice internationale, cu toate ca si patronii rusi de la combinatele de la Resita si Targoviste au recurs la restrangeri de productie, cu consecintele corespondente asupra ocuparii fortei de munca, nici una din unitatile din domeniu nu este amenintata in existenta ei in sine precum combinatul de la Galati, apartinand liderului mondial din siderurgie Arcelor-Mittal.

In fata scaderii comenzilor, masurile luate la Galati de proprietarii indiano-britanici sunt deja severe. Un furnal din trei a fost oprit. Mii de muncitori au fost redistribuiti in combinat pentru munci pasagere si lucreaza in program redus, cu retributii corespondente.

Unii sunt trimisi in concediu cu 75% din salariu. Este vorba evident de masuri de pasaj, pentru ca de fapt nu se stie deocamndata amploarea implicatiilor crizei. Prin efect, toti cei ce au contracte cu combinatul si traiesc pe seama comenzilor acestuia au trecut direct la disponibilizari, pentru ca, fiind mai mici si dependenti puternic de combinat, n-au capacitati de manevra.

Industria siderurgica mondiala se afla in fata unei deteriorari dramatice si abrupte a pietei. Dupa ani de conditii favorabile, de crestere vertiginoasa a cererii si prin efect a preturilor de livrare - care au culminat cu sporirile-record de la inceputul verii acestui an ale cursurilor la otel, minereu de fier, petrol si pe ansamblul materiilor prime, de acestea ajunsesera de aproape doua ori mai mari decat cu un singur an inainte - preturile la materii prime au inceput sa scada vertiginos, pierzand deja in patru luni, sub efectele prabusirii cererii, jumatate din cresterile anterioare.

Castigurile companiilor siderurgice pe ansamblul anului 2008 nu sunt inca serios afectate, gratie performantelor financiare din prima parte a anului, dar situatia din a doua parte este dezastruoasa. Marile adaptari la noua situatie abia urmeaza sa fie facute. Nu se cunoaste inca amplitudinea scaderii cererii.

Deocamdata n-au reactionat decat sectoarele constructiilor auto si constructiilor civile - este drept, principali clienti ai metalurgiei feroase.

Se asteapta repercusiunile din constructiile navale si constructiile industriale. Marea problema o constituie insa amploarea pe care o va capata recesiunea economica in principalele economii ale lumii. Voest-Alpine, care in iuresul cererii debordante, proiectase in zona Marii Negre un combinat presupunand peste 5 miliarde euro investitii, si-a amanat sine die decizia si s-ar putea sa fie vorba de o anulare a proiectului, avand in vedere atat scumpirea imprumuturilor pentru contractarea banilor de investitii, cat si deprimarea cererii pe plan international.

Deocamdata, aprovizionarea curenta se face din stocurile mari pe care companiile de profil si le asigurasera in perioada fasta. Si se constata ca se consuma din stocuri, dar nu exista comenzi de refacere a acestora, probabil din acelasi motiv al perspectivelor incerte, daca nu chiar innegurate, ale pietei.

Combinatul de la Galati se afla intr-o pozitie foarte precara. Culmea este ca precaritatea suplimentara a combinatului este legata tocmai de faptul, care ar oferi in principiu siguranta, ca face parte din cel mai mare grup siderurgic din lume, liderul pietei mondiale in industria respectiva, cu cea mai puternica retea internationala de productie si comercalizare.

Din pacate, combinatul de la Galati este o piesa marunta din aceasta retea, ce reprezinta din total tocmai acea pondere de 3-4%, care poate constitui reducerea necesara pentru ca ansamblul sa se ajusteze la noile conditii de slabire a cererii. Or, tocmai aceasta pondere creeaza combinatului de la Galati vulnerabilitate in conditiile crizei, putand deveni exact vagonul la care ansamblul renunta spre a-l folosi ca tampon in fata crizei.

Sa nu ignoram impactul altor doi factori care ar putea "tampona" combinatul de la Galati. Pe de o parte, faptul ca acest combinat se gaseste in Uniunea Europeana si deci se afla sub incidenta unor norme de competitivitate si de ajutor de stat mult mai stricte, conditii in care corporatia-mama, daca tot va trebui sa renunte la ceva din ansamblu, va abandona mai degraba ceva care-i pune probleme, in favoarea unor unitati care, fiind in afara Uniunii Europene, ii pun mai putine probleme.

Pe de alta parte, sa avem in vedere normele de poluare. Potrivit acestor norme, pentru a capata aviz de functionare in continuare, combinatul de la Galati ar trebui sa faca investitii masive, multe din ele la care s-a angajat si pe care nici prin gand sa le fi facut!

Astfel incat pentru patronii indiano-britanici, daca tot vor trebui sa renunte la ceva din ansamblu, alegerea combinatului de la Galati nu este deloc exclusa, caci, la costurile mentinerii acestuia in functiune in conditiile crizei, s-ar adauga oricum investitii antipoluare care, si in conditii normale, tot ar trebui facute!