Yuanul flexibil - primul pret al leadership-ului chinez

Joi, 22 Iulie 2010, ora 07:36
3906 citiri
Yuanul flexibil - primul pret al leadership-ului chinez

China a anuntat in preajma reuniunii Grupului celor 20 - masa rotunda a noii puteri mondiale, care aseaza alaturi de vechile puteri consacrate marile tari zis emergente, in frunte cu China, India si Brazilia - ca va lasa mai flexibil cursul yuanului, moneda sa nationala.

Faptul ca anuntul a venit in preajma reuniunii G 20 arata clar si motivul acestei flexiblizari a cursului yuanului, atat de ceruta de multi si atat de asteptata de cei, si mai multi, care nu indraznesc s-o solicite.

La situatia conturilor externe chineze, o flexibilizare ar insemna aproape automat o apreciere a yuanului, respectiv o reducere din competitivitatea externa a marfurilor chineze.

Or, China a facut din mentinerea subevaluarii yuanului o cheie strategica a expansiunii marfurilor chineze pretutindeni lume si indeosebi pe pietele principalilor competitori, in frunte cu America.

Aceasta din urma, careia ii da nasul sa nu se ascunda dupa formulari diplomatice, a acuzat deschis China ca practica devalorizarea concurentiala a monedei proprii, explicand prin aceasta dezechilibrul crescand in relatiile comerciale cu China si reclamand Beijingului sa lase yuanul sa se aprecieze.

Europenii au tinut si ei isonul Americii. China insa nici n-a vrut sa auda, a folosit pe scara larga yuanul subevaluat ca un atu competitional, iar, de la declansarea crizei financiare si apoi economice in SUA, si-a „legat“ strict yuanul de dolar ca nu cumva sa-si piarda respectivul atu in conditiile in care – asa cum s-a si intamplat – dolarul a cazut pe pietele internationale si yuanul ar fi fost primul care s-ar fi dus in sus.

China are insa planuri mari. Si in fiecare zi, strategic si sistematic, pune cate o caramida la pozitia de lider la care aspira. Nu poate insa obtine o pozitie de lider mentinand o pozitie subordonata pentru moneda proprie.

Asta asa, intre multe altele!

Ca o recunoastere internationala ca a ajuns primul exportator mondial (detronand Germania) si al doilea producator mondial (PIB-ul chinez fiind intrecut doar de cel american), China vizeaza fara echivoc ca yuanul sa intre in cosul de valute pe baza carora FMI calculeaza valoarea unitatii de Drepturi Speciale de Tragere (DST), moneda de cont in care institutia internationala de la Washington isi tine contabilitatea.

Mai mult, China vorbeste deschis de o noua moneda internationala, constituita pe baza principalelor valute de circulatie internationala si la care yuanul sa participe in forta.

China si-ar vedea astfel gasit rostul imenselor rezerve valutare pe care le-a acumulat din excedentele, devenite cronice, ale balantelor sale comerciala si de plati, precum si rolul de principal finantator al Statelor Unite, in ale caror bonuri de tezaur plasamentele financiare chineze intorc banii castigati comercial de pe piata americana.

China stie prea bine ca asemenea proiecte – din randul carora nu lipseste nici eventualitatea unui chinez in fruntea FMI (e vorba de un american de origine chineza pe care Beijingul il sustine pentru o asemenea demnitate) – nu se poate realiza cu mentinerea unei monede rigide sau satelizata alteia.

Si ca un pret va trebui platit pentru flexibilizare si desatelizare. China a luat probabil in calcul ca a ajuns destul de puternica spre a-si asuma acest cost, ca si riscurile aferente, care intra in regula jocului.

Yuanul se va aprecia si, ca urmare, marfurile chineze se vor scumpi, dar, desigur, pornind de la nivelul lor actual care le arata atat de competitive gratie inseodebi costului mic al fortei de munca pe care il inglobeaza.

Flexibilizarea cursului yuanului este probabil primul pret pe care China va trebui sa-l plateasca pentru a-si afirma „leadership“-ul in lume. si, iarasi probabil, nici nu va fi pretul cel mai ridicat.

Problemele sunt legate de impactul intern asupra statutului fortei de munca, asupra disparitatilor sociale, asupra difuziunii teritoriale a dezvoltarii si, nu in ultimul rand, asupra compatibilitatii modelului politic cu cel economic.

Romanii au consumat mai putina energie electrica in ianuarie. Pe piata raman problemele create de guvern
Romanii au consumat mai putina energie electrica in ianuarie. Pe piata raman problemele create de guvern
Consumul de energie electrica crescut, in Romania, cu 3,2% in luna ianuarie 2024, fata de aceeasi perioada din anul precedent. Astfel, consumul final de energie electrica in economie s-a majorat cu...
Inovație și competitivitate regională: Cum stimulează tehnologia dezvoltarea economică locală
Inovație și competitivitate regională: Cum stimulează tehnologia dezvoltarea economică locală
Prosperitatea economiei în România depinde și de inițiativele de dezvoltare locale axate pe tehnologie, care ar putea transforma economiile orașelor și regiunilor în care vor fi...
#china, #economie, #ilie, #leadership, #serbanescu, #yuan , #Editorial