IMM-urile, dupa 3 ani de criza. Pactul fiscal UE, prima "gura de oxigen"?

Romania si-a dat acordul pentru semnarea Pactului fiscal UE, tratat care prevede, printre altele, finantarea economiei, in special a celor 23 de milioane de IMM-uri, care reprezinta coloana vertebrala a Europei. Dupa 3 ani de criza, IMM-urile romanesti ar putea primi "antidotul" la criza resimtita.

Vicepresedintele UGIR-1903 este de parere ca o astfel de masura isi va simti efectele in economie cu conditia ca fondurile sa fie acordate diferentiat.

"Acordarea acestor fonduri ar putea sa se faca pe procente in functie de directia pe care o da statul. Iti poti diversifica paleta de IMM-uri dand anumite procente pe industrii.

Daca statul doreste sa dezvolte anumite industrii, sa acorde un procent mai mare. Ar trebui sa stim mai intai spre ce directie mergem, care este portul fiindca ne schimbam directia la fiecare zece minute", a declarat Lucretia Voinescu, intr-un interviu Business24.

Cum arata piata imm-urilor dupa 3 ani de criza, in care masurile de austeritate si-au facut simtita prezenta?

E o piata de supravietuire, semi-blocata. Fiecare a redus motoarele fiindca nu stii daca iti scoti investitia sau iti frangi gatul fiindca orice idee de dezvoltare dispare automat. Singurul lucru la care se gandesc IMM-urile e sa pastreze ceea ce au castigat pana ies din criza.

Si situatia creditorilor e destul de ambiggua, totul e imprevizibil, de aceea aceste companii mici si mijlocii nu stiu cum sa-si dozeze eforturile.

In 2011, imm-urile din Romania produceau aproximativ 45% din PIB, fara de media europeana de 50-60%. In plus, obiectivul european este ca pana in 2020, 75% din populatie sa fie angajata in cadrul unui imm. Ce politici ar trebui sa adopte Romania cu prioritate pentru a-si sustine companiile mici si mijlocii?

In primul rand trebuie sa aiba o strategie. Ar trebui luata latura economica pentru a vedea ce sector puternic avem.

Cand vrei sa dezvolti IMM-uri, trebuie sa-ti faci o analiza la "rece" cu privire la intreprinderile mari care au nevoie de asa ceva. Dupa ce ai stabilit industria iti faci o politica sustenabila pe cativa ani in asa fel incat pe acea ramura sa nu devini doar forta de munca haotica.

De exemplu, Italia a facut programe pentru sustinerea exporturilor, Elvetia a facut un program pe 15 ani pentru sustinerea ceasornicariei. Si-a facut o strageie pentru a dezvolta aceasta ramura care functioneaza acum de a innebunit o piata intreaga. Acum, industria de lux e in mare voga.

Candva, Mugur Isarescu a facut acel ADER (Asociatia pentru Dezvoltarea Economica a Romaniei) impreuna cu Camera de Comert in care a adunat pe toata lumea sa-si expuna ideile si a creat o baza de date de idei, iar la Academia Romana a triat toate aceste idei, pentru a vedea directia spre care trebuie sa mergem. Autoritatile trebuie sa se intalneasca cu toti "actorii" din piata si sa stranga ideile la un loc.

Care sunt domeniile care ar avea nevoie de sustinere financiara in aceasta perioada, astfel incat sa poate aduce plus valoare in economia Romaniei, si-asa fragila?

Trebuie sa ai anumite crietrii pentru a alege care este sectorul care iti poate aduce plus valoare in economie. Trebuie vazut unde ne putem plasa pe plan international in asa fel incat daca dezvoltam o ramura sa putem produce pe termen foarte lung.

De exemplu, China a marsat foarte mult pe forta de munca, elvetienii au pariat pe produsele exclusiviste, noi avem ghinionul ca ne pricepem la toate si la nimic. Asta se numeste inginer de sistem, cum se spunea pe vremuri.

In primul rand, trebuie analizata industria europeana si trebuie sa vedem cine ne ofera cea mai mare stabilitate. De exemplu, sa mergem pe partea mecanica in Germania, iar pe partea de creatie de moda si industria textila sa mergem in trena Italiei.

Combinand aceste lucruri, trebuie sa ne dezvoltam IMM-urile pentru ca avem o forta de munca mai ieftina, mai rentabila. Tot ce conteaza este sa aducem forta de munca la o calitate imbatabila.

Toate domeniile au nevoie de sustinere financiara, dar incurajarea se face pe mai multe paliere. Daca statul alege sa mearga pe o anumita industrie, trebuie sa-i adune pe toti la masa, incepand de la invatamant.

Totul porneste de la invatamant. Peste cativa ani nu o sa mai avem forta de munca specializata pe anumite industrii. De exemplu, la scolile profesionale, care se numeau inainte Arte si meserii, iti triau copiii si ii aduceau in intreprinderi.

Adica, copiii sa mearga la scoala si in acelasi timp sa lucreze si intr-o intreprindere. Ar fi o idee ca Ministerul Invatamantului sa puna la dispozitie pedagogia necesara pentru asta si sa-i recunoasca diploma acelui copil care patru ore merge la scoala si patru ore lucreaza intr-o companie, unde sa fie platiti cu jumatate de norma.

Acei copii, care vor avea cu ce sa se sustina, sa-si ajute familia, primesc in acelasi timp si o diploma si astfel se creeaza o legatura intre scoala si actualul sistem dinamic al intreprinderilor. Mie degeaba imi faci 20 de mii de filozofi, poate ca societatea are nevoie, dar eu de exemplu am nevoie si de alti oameni.

Orice intreprindere are mai multe segmente. Intreprinderile au nevoie de forta de munca pentru fiecare sector.

Din totalul net al locurilor de munca noi din UE in perioada 2002-2010, 85% au fost create de intreprinderi mici si mijlocii. In ce masura ar putea fi IMM-urile motorul de crestere economica al Romaniei, in conditiile in care exportul ar putea inregistra o scadere pe fondul crizei din zona euro?

Romania a cedat niste piete foarte mari, in care noi aveam locul nostru. IMM-urile pot fi motor de crestere in masura in care ne specializam forta de munca.

Trebuie sa stim ca forta de munca a Romaniei nu o sa fie niciodata platita ca in Spania sau ca in Italia. Un IMM nu-si poate organiza o cercetare de piata internationala. Exista alte forme de organizare. Camera de Comert a Romaniei ar trebui sa poate face impreuna cu ministerul de Externe o cercetare de piata specializata.

Romania s-a angajat in tratatul UE privind disciplina fiscala. Astfel, potrivit presedintelui, fondurile europene neangajate vor fi folosite ca garantii bancare pentru IMM-uri. Acest lucru ar insemna multi bani pentru Romania, care a pierdut anual zeci de milioane de euro din fonduri europene. Cum vedeti acest lucru si in ce masura vor putea acesti bani sa ajute micro-intreprinderile?

Ideala e geniala, dar stam prost cu aplicarea. Totul depinde de corectitudinea si transparenta folosirii acelor bani. Atata timp cat nu va exista corectitudine, IMM-urile nu vor avea acces la bani. Poate ca sunt fonduri europene, dar sunt derulate cu scandalul romanesc. Degeaba ai accesa foarte bine aceste fonduri atata timp cat statul nu stie pe ce sina merge.

Va fi o chestie haotica. Partea cu finantarea este importanta, dar este o secundara fiindca mai intai statul trebuie sa aleaga directia pe care sa mearga economia.

Acordarea acestor fonduri ar putea sa se faca pe procente in functie de directia pe care o da statul. Iti poti diversifica paleta de IMM-uri dand anumite procente pe industrii.

Daca statul doreste sa dezvolte anumite industrii, sa acorde un procent mai mare. Ar trebui sa stim mai intai spre ce directie mergem, care este portul fiindca ne schimbam directia la fiecare zece minute.

The Boring Phone: dispozitivul destinat să combată dependența de smartphone-uri

HMD a anunțat lansarea unui nou model de telefon: The Boring Phone. Produsul va fi prezentat în cadrul unui eveniment la Milan Design Week, pe data de 18 aprilie. Telefonul face parte dintr-o...

Actualizarea care poate strica display-ul dispozitivele Galaxy. Răspunsul oferit de Samsung

În ultima perioadă, un număr ridicat de utilizatori Samsung a raportat apariția unor linii verzi pe ecranul telefoanelor lor, fenomen care pare să fi reapărut după o actualizare recentă de...