Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

analiza oana stratula

Notiunile de piata relevanta si piata adiacenta in materia intreprinderilor legate (partea I)

Notiunile de piata relevanta si piata adiacenta in materia intreprinderilor legate (partea I)


Chestiunea intreprinderilor legate prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care actioneaza concertat continua sa puna probleme in domeniul accesarii de fonduri europene destinate IMM-urilor, dat fiind ca autoritatile de management apreciaza, cu usurinta, ca fiind indeplinita conditia actionarii pe aceeasi piata relevanta sau pe piete adiacente.

Este adevarat ca am mai abordat acest subiect, insa doar tangential, in cadrul unor articole mai vechi in care am incercat sa explicam conditiile in care doua sau mai multe intreprinderi sunt considerate legate, ca urmare a legaturilor care se stabilesc intre acestea prin intermediul persoanelor fizice.


Motivul pentru care am decis sa revenim si sa aprofundam acest subiect il reprezinta faptul ca, in urma intelegerii si aplicarii gresite a notiunilor de piata relevanta si piata adiacenta, multe proiecte sunt respinse de la finantare desi, in opinia noastra, solicitantii se incadreaza in categoria IMM-urilor (evident, avem in vedere acele programe de finantare destinate IMM-urilor).

Desigur ca, fata de abordarea autoritatilor de management din cadrul programarii anterioare, in care au fost finantate proiecte fara a se verifica incadrarea in categoria IMM-urilor si, ulterior, un numar mare de contracte de finantare au fost reziliate pe motiv ca beneficiarii nu ar fi fost, de fapt, IMM-uri, este de preferat ca verificarea statutului solicitantului sa fie efectuata anterior acordarii finantarii, iar decizia de acordare a sprijinului sa nu se bazeze exclusiv pe Declaratia pe propria raspundere a solicitantului privind incadrarea in categoria IMM-urilor.

Cu toate acestea, nici trecerea in cealalta extrema, in care orice legaturi intre intreprinderi sunt considerate suficiente pentru a respinge proiectele, pe motiv ca solicitantii nu sunt IMM-uri, nu este, catusi de putin, de dorit.

Practic, remarcam trecerea de la lipsa totala de verificare a proiectelor, sub aspectul corectei incadrari a solicitantului in categoria IMM-urilor, la verificari si solicitari de clarificari nenumarate, uneori pe parcursului unui an intreg, finalizate, de multe ori, cu gresita respingere a cererilor de finantare, pe motiv ca solicitantii sunt legati de alte intreprinderi, iar datele cumulate depasesc pragurile prevazute de lege pentru IMM-uri.

Dintre greselile pe care am observat ca le fac autoritatile de management in analiza legaturilor care se stabilesc intre intreprinderi, prin intermediul persoanelor fizice care actioneaza de comun acord, le vom analiza, in cadrul prezentului articol, pe cele care privesc conditia activarii intreprinderilor pe aceeasi piata relevanta, urmand ca, intr-un articol viitor, sa tratam chestiunea pietelor adiacente.

Notiunea de piata relevanta

Potrivit art. II - Definirea pietei relevante a produsului si a pietei geografice relevante - din Comunicarea Comisiei privind definirea pietei relevante in sensul dreptului comunitar al concurentei nr. 97/C 372/03,

"O piata relevanta a produsului cuprinde toate produsele si/sau serviciile pe care consumatorul le considera interschimbabile sau substituibile, datorita caracteristicilor, preturilor si utilizarii careia acestea ii sunt destinate", in timp ce

"Piata geografica relevanta" este definita ca fiind: "zona in care intreprinderile respective sunt implicate in oferta si cererea de produse sau servicii in cauza, in care conditiile de concurenta sunt suficient de omogene si care poate fi deosebita de zonele geografice invecinate, deoarece conditiile de concurenta difera in mod apreciabil in respectivele zone".

Prin urmare, piata relevanta in cadrul careia trebuie evaluata o anumita problema de concurenta se determina prin combinarea pietei produsului si a pietei geografice, procesul de definire a pietei relevante constand, in principal, in identificarea surselor alternative reale de aprovizionare la care clientii intreprinderilor in cauza pot apela, atat sub aspectul produselor/serviciilor propuse de ceilalti furnizori, cat si sub aspectul localizarii geografice a acestora (a se vedea in acest sens Instructiunile privind definirea pietei relevante, emise de Consiliul Concurentei).

O prima greseala in ce priveste notiunea de piata relevanta a produsului este aceea ca autoritatile de management considera ca, in toate cazurile, obiectul de activitate principal este cel care determina piata relevanta pe care activeaza societatea; prin urmare, in aceasta interpretare se considera ca, in cazul in care doua intreprinderi au acelasi obiect principal de activitate, atunci acestea activeaza pe aceeasi piata relevanta.

Este adevarat ca, pentru simplificarea notiunilor, la nivelul instantelor de judecata s-a conturat o oarecare practica, in sensul recunoasterii, la nivel de prezumtie simpla, a obiectului principal de activitate ca indicator al pietei relevante. Altfel spus, in lipsa unor dovezi contrare, instantele de judecata pot admite ca activitatea principala a societatii este si cea care determina piata relevanta pe care activeaza societatea.

Insa, o astfel de prezumtie poate fi rasturnata prin proba contrara din care sa rezulte, spre exemplu, ca activitatea din care societatea obtine principalele venituri nu este cea declarata la Registrul Comertului ca fiind activitatea principala, ci o activitate secundara, autorizata.

In aceste conditii, in care societatea nu desfasoara, in fapt, activitatea din domeniul principal de activitate, ci o activitate secundara (fiind cazuri frecvente in realitatea economica in care se intampla astfel), este evident ca prezumtia conform careia activitatea principala este cea care determina piata relevanta, nu mai poate fi aplicata.

Pe de alta parte, desi intelegem ratiunile pentru care o astfel de prezumtie a fost recunoscuta, nu putem sa nu remarcam caracterul extrem de sensibil al notiunii de piata relevanta si faptul ca obiectul de activitate, grosso modo, este mult prea general si, deci, echivoc, incat sa poata servi drept unic instrument al identificarii pietei relevante.

In opinia noastra, oricat de mare ar fi tentatia de a simplifica notiunile cu care operam, nu ar trebui sa pierdem din vedere faptul ca definitia pietei relevante a produsului se refera la produse sau servicii pe care consumatorul le considera substituibile, iar nu la obiectul de activitate al intreprinderilor.

Si pentru a sublinia cat de departe este, totusi, prezumtia ca obiectul principal de activitate este cel care determina piata relevanta a produsului, de intelesul pe care Comisia Europeana il da acestei notiuni, vom reda, in continuare, un exemplu regasit in Comunicarea Comisiei privind definirea pietei relevante in sensul dreptului comunitar al concurentei nr. 97/C 372/03, conform caruia:

"Un exemplu practic al acestui test poate fi oferit de aplicarea sa in cazul unei concentrari economice intre imbuteliatorii de bauturi nealcoolice. In acest caz, se pune problema daca diferite arome de bauturi nealcoolice apartin aceleiasi piete. In practica, intrebarea care se pune este daca consumatorii aromei A ar alege alte arome, in cazul in care aroma A ar suferi o crestere a pretului, cu caracter permanent, de 5% la 10%.

In cazul in care numarul consumatorilor care ar alege aroma B, de exemplu, ar fi suficient pentru a face neprofitabila cresterea de pret a aromei A, din cauza scaderii vanzarilor, atunci piata ar cuprinde cel putin aromele A si B. Testul ar trebui extins pentru celelalte arome disponibile, pana cand se identifica un ansamblu de produse pentru care o crestere de pret nu ar atrage o substitutie suficienta la nivelul cererii
".

Prin urmare, prezumtia anterior mentionata apare ca un instrument de lucru destul de rudimentar, raportat la exigenta si strictetea analizei care rezulta din acest exemplu de identificare corecta a pietei relevante a produsului, dat de Comisia Europeana.

In opinia noastra, acestei prezumtii ii poate fi recunoscuta o oarecare utilitate doar in cazul in care obiectele de activitate ale intreprinderilor in discutie sunt atat de diferite incat este evident ca acestea nu activeaza pe aceeasi piata relevanta a produsului si, deci, nu se mai impune analiza in detaliu a produselor sau serviciilor acestora, pentru a stabili in ce masura pot fi sau nu considerate interschimbabile de catre consumatori.

Spre exemplu, in cazul in care intreprinderea A are ca obiect principal de activitate Pescuitul maritim (cod CAEN 0311), iar intreprinderea B are ca obiect principal de activitate Fabricarea jocurilor si jucariilor (cod CAEN 3240), simpla analiza a obiectului de activitate apare ca fiind suficienta pentru a concluziona ca cele doua intreprinderi nu activeaza pe aceeasi piata relevanta a produselor sau serviciilor.

Insa, in cazul in care intreprinderile in discutie au acelasi obiect de activitate, identificarea pietei relevante a produsului necesita o analiza mai aprofundata a produselor si serviciilor fiecareia dintre acestea, cu luarea in considerare si a pietei geografice pe care activeaza intreprinderile respective.

Astfel, spre exemplu, daca intreprinderile A si B au ca obiect principal de activitate Fabricarea jocurilor si jucariilor (cod CAEN 3240), stabilirea imprejurarii daca acestea activeaza sau nu pe aceeasi piata relevanta a produsului implica analiza, in concret, a jocurilor si jucariilor fabricate de cele doua intreprinderi, respectiv categoria de varsta careia i se adreseaza jucariile fiecaruia intre cei doi producatori, materialele din care sunt fabricate jucariile (lemn, plus, jucarii muzicale) etc.

Mai mult decat atat, astfel cum am precizat mai sus, piata relevanta se determina prin combinarea pietei produsului si a pietei geografice, ceea ce inseamna ca nu este suficienta concluzia ca intreprinderile activeaza pe aceeasi piata relevanta a produsului, ci este necesar sa se stabileasca daca acestea activeaza si pe aceeasi piata geografica relevanta.

In ce priveste identificarea pietei geografice relevante, la fel ca si in cazul pietei produsului, se remarca o tendinta a autoritatilor de a simplifica lucrurile, prin verificarea exclusiva a sediului social al intreprinderilor. Astfel, daca intreprinderile au sediul social in acelasi judet, in mod automat, sunt considerate ca activeaza pe aceeasi piata geografica relevanta.

Din pacate, nici aceasta abordare simplista nu respecta exigentele Comisiei Europene privind stabilirea pietei geografice relevante, Comunicarea Comisiei privind definirea pietei relevante in sensul dreptului comunitar al concurentei nr. 97/C 372/03 stabilind o serie de criterii pentru determinarea pietei geografice relevante, respectiv: elemente de proba referitoare la reorientarea comenzilor in trecut catre alte zone; caracteristicile fundamentale ale cererii; punctele de vedere ale clientilor si ale concurentilor; localizarea comportamentelor de cumparare existente la momentul anchetei; fluxurile comerciale; barierele si costurile de transfer asociate reorientarii comenzilor catre societati situate in alte zone etc.

O alta interpretare si aplicare gresita a notiunii de piata relevanta a produsului vizeaza "potentialul" pe care il au intreprinderile de a activa, la un moment dat, in viitor, pe aceeasi piata relevanta.

Astfel, exista situatii in care autoritatile au concluzionat ca doua intreprinderi activeaza pe aceeasi piata relevanta a produsului, pentru simplul motiv ca aveau prevazute in actele constitutive acelasi obiect de activitate secundar, chiar daca niciuna nu desfasura, in concret, activitatea respectiva.

In aceste cazuri, autoritatile au retinut ca este suficient sa existe posibilitatea ca, in viitor, intreprinderile sa desfasoare aceeasi activitate (din moment ce era prevazuta in actul constitutiv ca activitate secundara), pentru a considera ca este indeplinita cerinta activarii pe aceeasi piata relevanta a produsului.

Evident ca o astfel de interpretare este chiar mai eronata decat cea care instituie prezumtia ca obiectul de activitate principal determina piata relevanta a produsului (prezumtie, de altfel, utila in anumite situatii, asa cum am aratat mai sus), in conditiile in care nu tine cont de activitatea concreta si efectiva a intreprinderilor la momentul analizei, ci vizeaza un risc potential care, oricum, nu poate fi evitat, din moment ce actul constitutiv ar putea fi oricand amendat, prin introducerea unor noi obiecte de activitate.

Mai mult decat atat, o astfel de aplicare extensiva a notiunii de piata relevanta creste exponential posibilitatea de a aprecia, in mod gresit, ca doua intreprinderi activeaza pe aceeasi piata relevanta, in conditiile in care, de foarte multe ori, in actele constitutive sunt mentionate ca obiect secundar de activitate, zeci de coduri CAEN, dintre cele mai diverse, fara insa ca aceasta sa insemne ca intreprinderile respective desfasoara, in mod efectiv si concret, acele activitati.

Prin urmare, a accepta aceasta interpretare inseamna, practic, a considera ca piata relevanta este data de TOATE activitatile mentionate in Actul Constitutiv, ceea ce contravine, in mod flagrant, notiunii de piata relevanta, astfel cum este aceasta definita in legislatia comunitara.

In concluzie, stabilirea corecta a pietei relevante presupune o analiza complexa a unor notiuni specifice domeniului concurentei, ceea ce explica, probabil, atat tendinta autoritatilor cu atributii in domeniul fondurilor europene de a simplifica la maximum notiunile si de a le integra intr-un sistem propriu, care trebuie sa functioneze rapid si eficient, cat si erorile de interpretare si aplicare a acestor notiuni.

Pentru ca este in stransa legatura cu cele expuse mai sus, ne propunem ca, intr-un articol viitor, sa analizam notiunea de piete adiacente si dificultatile pe care le genereaza aceasta in ceea ce priveste corecta incadrare a intreprinderilor in categoria intreprinderilor legate.

Oana Stratula, Avocat Partener in cadrul Societatii Civile de Avocati Stratula si Asociatii

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 3699 ori