Se muta Capitala? Va fi aceasta la Cluj?

Luni, 23 Iunie 2008, ora 11:54
2616 citiri
Se muta Capitala? Va fi aceasta la Cluj?

De cateva zile se tot vehiculeaza o teorie bizara pusa in circulatie cam in acelasi timp de un mic pluton slugarnic - unde vedeta este un sfertodoct cu cap de forma quadratica - insa si de agitatorii de presa cetateneasca de internet care s-au trezit, in aparenta fara nici un motiv, sa macine o faina furnizata cand trebuie si unde trebuie.

Ideea este simpla si, formulata brutal, spune ca ar fi sosit momentul sa se mute capitala de la Bucuresti. Bineinteles ca in noua piesa beckettiana (dar ticluita de un regizor slabut ) privitoare la "modernizarea tarii prin schimbarea Constitutiei "(teza la randul ei recenta) renuntarea la Bucurestiul tradator (si, dupa cum s-a vazut, destul de putin apt sa mai fie prostit) va fi o tema tehnica de capatai.

Ca intotdeauna in aceste situatii - cand inainte de a se pune problema pe tapet apar zvonuri si, din zumzete, se desfasoara caierul solutiilor dirijate - au si inceput sa se raspandeasca, la intensitate inca medie, analize "anonime" si texte cu aspect de documentar ce furnizeaza argumentele de dezbatere publica in forma care va fi invocata in curand.


Fiindca sunt quasi-oficiale, nu-i fara sens a le studia in detaliu aici. Inceputul acestor "expuneri de motive" se face ex abrupto: "A existat un proiect prin 1923, de mutarea capitalei la Feldioara, la Nord de Brasov, pe malul Oltului.

Personal, cred ca mutarea capitalei la Alba Iulia, vorbesc din punct de vedere administrativ, ar fi o buna solutie. Ce-ar fi daca am muta Capitala Romaniei in Ardeal? ". Iata, deci, ca in numai cateva randuri aflam "preistoria " si "continuitatea propunerilor " dar, in acelasi timp, si precizarea geografica a Capitalei ipotetice, a carei fixare ar urma sa se reveleze prin restrangeri succesive.


Urmeaza, bineinteles, argumentele extrase din categoria sovinismului regional care astazi este foarte raspandit in nenumarate comentarii interminabile despre superficialitatea bucuresteana, miticism regatean si orientalism de tocmeli diverse, anexa a unui balkanism postulat cu obraznicie.

"Bucurestiul este un oras infect" - continua anonimul teoretician - "este cea mai jalnica dintre capitalele europene", "nu merita sa fie Capitala Romaniei", Bucurestiul "este un santier in lucru", "ce mi-e ca sunt in Bucuresti, ce mi-e ca sunt la tara, drumurile sunt la fel", "decat sa traiesc in Bucuresti, mai bine imi iau lumea in cap".


"Acestea prefabricate conduc rapid la obisnuitele generalizari unde apare, ca intotdeauna, si notiunea integrista de " romani ", ca si cum schema negativa este atat de cunoscuta incat nu mai are nevoie de nici o nuanta: "Cam asta este parerea romanilor despre Capitala. Putini sunt cei care inca mai vad in actuala metropola stralucirea si izul micului Paris de alta data.


Stilul jurnalistic " de scoala noua "se recunoaste dintr-o mie si, in aceasta speta, nici nu mai are importanta ca "izul " (un termen intrebuintat gresit) tradeaza categoria ilustrata de autor. Si argumentele, cate sunt, decurg intr-o maniera de publicistica oarecare, in gustul reportericesc fotografic si lipsit de idei cu perspectiva generala: "Traficul este haotic, indiferent spre care parte a Bucurestiului ne-am indrepta, pierdem cel putin trei ore pe zi numai in transportul in comun, unde vara ai da orice sa nu ajungi hering marinat in transpiratie la comun.

Strazile fie au gropi, fie sunt in constructie, fie se reasfalteaza sau se pun alte noi borduri. Mereu alte borduri. Dambovita este precum un iaz infect, parasit de autoritati si de bunul simt al bucurestenilor.


Cum bine spunea un inalt demnitar, "Iarna nu-i ca vara". Imediat ce temperatura trece de 20 de grade Celsius, mirosul de-a lungul canalului Dambovitei iti muta nasul." Si asa mai departe , intr-un stil incontinent, unde lipsesc disociatiile si, propriu-zis, analiza desi imaginile cotidianului nu se pot contesta si impresioneaza pe cititorul neprevenit.


Dar, la drept vorbind, astfel de versiuni (de unde nu lipsesc chiar si ipotezele precise de localizare) nu ar fi atat de importante daca aparitia lor - si, bineinteles, raspandirea - nu ar fi insotita de aparent nesemnificative mesaje subliminale ce apar cu o frecventa neobisnuita mai ales in reportajele sumare de televiziune (unde Clujul a devenit de ceva timp incontestabila " capitala economica ") si prin "vocile populare" de o harnicie suspecta in comentariile on-line, a caror "unire-n cuget si-n simtiri" pare mai degraba stabilita de capetenii cu conduita militaroasa decat de simple optiuni particulare avand sens intamplator.


Cum la noi cam tot ce este serios nici nu se discuta decat formal si abia dupa ce totul e fapt implinit dupa capriciile cate unui voda impulsiv, ipoteza "Clujului salvator " nu poate sa fie exclusa.

Imprejurarea ca astfel de extravagante ar pretinde cheltuieli enorme si ca, deopotriva, accentele pe o harta de valori imobiliare - unde s-au depus sume uriase de bani - s-ar modifica radical, confirmand ca siguranta proprietatii e la noi o vorba in vant, nici nu pare a mai avea vreo importanta. "Schimbam si modernizam "-dar in folosul cui?

Un comentariu de Artur Silvestri (autor Monitor Imobiliar)