Faramitarea pamantului alunga investitorii straini

Luni, 24 Martie 2008, ora 00:11
3086 citiri
Faramitarea pamantului alunga investitorii straini

Terenul agricol este de sase-sapte ori mai ieftin in Romania decat in majoritatea statelor europene. Cu toate astea, tara noastra nu este vazuta ca un El Dorado de catre agricultorii straini, din cauza faramitarii excesive a suprafetelor. Vanate sunt doar loturile agricole din jurul marilor orase, unde se dau adevarate tunuri imobiliare, dupa ce pamantul este scos din fondul agricol si introdus in intravilanul construibil.

Suprafata totala de teren cumparata de straini

pentru agricultura – firme sau persoane fizice care au si cetatenie romana –

este de maximum 300.000 de hectare, spune Adrian Radulescu, consilier in

Ministerul Agriculturii.

 

Asta inseamna sub 3,5% din terenul agricol

al tarii. Grav este ca majoritatea celor care au cumparat teren romanesc, chiar

si-n Banat, sunt speculanti care nu-l utilizeaza pentru agricultura, ci asteapta

sa-l revanda dupa ce preturile vor ajunge aproape de nivelul din UE, adauga Radulescu.

Acum, pretul unui hectar de teren variaza intre 1.000- 3.500 de euro, iar in

Uniunea Europeana se vinde cu sume cuprinse intre 7.000-10.000 de euro.

 

"Cel mai scump teren este cel cu vita-de-vie

pe rod, care in Italia ajunge la 10.000 de euro, iar la noi se vinde cu

3.000-3.500 de euro", explica analistul imobiliar Liviu Ureche, presedintele

companiei Sato Imobiliar.

 

SOLICITARI. Atrase de preturile mici,

companiile straine cauta teren agricol in Romania, insa renunta pentru ca nu gasesc

sa cumpere parcele mari, de 250-300 de hectare. Agentii imobiliari spun ca au

cereri din partea unor firme din Italia, Austria, Spania, Grecia si Israel, insa

este foarte dificil sa le onoreze in timp util.

 

Se cauta in special terenuri mari, pe care

sa se cultive rapita si floarea-soarelui, dar si vita-de-vie sau pomi

fructiferi, spune Cornel Farcuta, director la agentia imobiliara EuroMetropola.

"Avem clienti din Israel care cauta 500-600 de hectare pe care vor sa

cultive grefuri. Le-am recomandat Dobrogea, insa este foarte greu sa gasim

astfel de suprafete", adauga Farcuta.

 

FRANA. Procesul de locare a unor firme

agricole performante in Romania este incetinit, aproape blocat de faramitarea pamantului

in loturi mici si de procedura birocratica de unificare a mai multor loturi in

suprafete mai mari, care dureaza chiar si un an, explica Liviu Ureche. "Am

un exemplu recent. Lotizarea unui teren de 300 de hectare  a durat un an, pentru ca au fost aproape 500

de proprietari. Desi au existat cativa care aveau suprafete cuprinse intre 20 si

5 hectare, majoritatea aveau doar cate unul sau doua hectare", explica

Ureche.

 

Unificarea terenurilor este un proces

dificil, pentru ca multi proprietari nu au nici cadastru, nici intabulare, iar

pentru a putea vinde un teren mare, comasat din mai multe mai mici, trebuie facut

cadastru si intabulare pentru fiecare parcela, apoi, din nou, pe pamantul

unificat si abia apoi se poate incheia contractul de vanzare-cumparare.

 

Romania detine circa 9,4 milioane de

hectare de teren arabil, din care 500.000 de hectare de livezi si vii, conform

datelor detinute de Ministerul Agriculturii. Insa lucram doar 6 milioane de

hectare din suprafata arabila, restul de 3 milioane de hectare este parloga,

spune Radulescu.

 

Se cauta teren pentru constuctii

 

Agentii imobiliari spun ca terenurile se vand

bine acolo unde se poate construi ceva pe ele si nu acolo unde se poate cultiva

ceva. In acest moment, nu este rentabila achizitionarea unui teren agricol, din

cauza situatiei grele din agricultura. Fermierii spun ca investitia intr-un

hectar de pamant se recupereaza in minimum 10 ani, in conditiile in care nu e

seceta, inundatii sau nu sunt alte calamitati.

 

Din cauza lipsei resurselor financiare,

deocamdata in Romania raman milioane de hectare nelucrate. In schimb, pentru un

teren din vecinatatea unui oras mare, scos din circuitul agricol, se bat

hypermarketurile, magazinele cash & carry, dealeri auto, firme de constructii,

dezvoltatorii de centre logistice, chiar si de parcurile rezidentiale.

 

Banii de aici se obtin, si nu din vanzarea

terenului arabil. Cat de mult sau de putin vor creste preturile intr-o zona sau

alta depinde de dezvoltarea care va apare acolo, daca se vor construi noi

ansambluri rezidentiale, daca se vor aduce utilitati in zona. Procesul avanseaza,

cu toate ca  autoritatile guvernamentale intarzie

demersurile pentru dezvoltarea Zonei Metropolitane.

 

Loturi cumparate la hectar si vandute la

metru patrat

 

Terenurile agricole din localitatile

apropiate marilor orase aduc profituri uriase celor care le-au cumparat acum

doi-trei ani cu preturi de cateva milioane de lei pe hectar si care le vand

acum cu zeci de euro pe metrul patrat. Cea mai profitabila afacere a fost – si

ramane si in acest an – cumpararea catorva hectare de teren agricol in

extravilanul unei localitati bine plasate si convertirea lor in terenuri de constructii.

 

Schimbarea regimului terenului se face

printr-o hotarare a consiliului local de trecere din extravilan in intravilan si

prin efectuarea unui plan de urbanism zonal (PUZ). Mai mult, daca in zona

respectiva s-a putut investit si-n infrastructura si s-au gasit parghiile

necesare de accesare a unor fonduri, atunci s-au obtinut niste profituri

foarte, foarte mari. Sunt foarte frecvente situatiile in care s-a cumparat un

teren cu 500-600 de euro la hectar si care, trecut prin acest proces de reconversie,

a putut fi vandut cu preturi cuprinse intre 25-50 de euro/mp, cand a avut

utilitati la capul locului.

 

SPECULA. Piata din jurul Bucurestiului este

una foarte speciala, pe care se bat speculatorii si-n acest an. Estimarile

companiilor imobiliare indica o crestere medie a preturilor terenurilor cu 20%,

in primele sase luni ale anului. Principalele zone de interes din apropierea

Capitalei sunt in acest moment Pipera, Balotesti, Ciolpani, Saftica, Crevedia,

Moara Vlasiei si Popesti-Leordeni, spun agentii imobiliari.