Eliminarea sau comasarea celor 92 de taxe, fara beneficii majore pentru mediul de afaceri

Eliminarea sau comasarea celor 92 de taxe de catre autoritati au un impact extrem de redus asupra firmelor. In sedinta din 20 mai, Guvernul a hotarat ca un numar de 27 de taxe si tarife parafiscale sa fie eliminate sau comasate; prin ordine de ministru sau decizii ale presedintilor de institutii care gestioneaza tarife, ar urma sa fie reduse inca 65 de taxe, fiind vizate astfel in total 92 de taxe parafiscale.

"In primul rand, sumele implicate sunt foarte mici, mai ales in raport cu volumul taxelor care raman in vigoare, iar in al doilea rand, acestea nu stimuleaza niciun sector de activitate si nici angajarile. Singurul beneficiu pe care il vedem in acest demers este in sensul unei reduceri a birocratiei si perioadei necesare indeplinirii activitatilor respective (caci oamenii nu vor mai pierde timpul la varii ghisee ca sa achite aceste taxe), precum si prin reducerea costurilor legate de administrarea unor taxe de mica valoare", a aratat Mirela Serban, Managing Partner R&M Audit Contabilitate.

Aceste masuri trebuie privite in contextul ultimelor luni, cand - de exemplu - a fost introdusa impozitarea contructiilor speciale, resimtita puternic de companiile care administreaza parcuri logistice si imobiliare, care s-au luptat asiduu cu criza in ultimii ani si care ar fi avut nevoie de facilitati, si nu de o impovarare suplimentara, conform expertiilor R&M Audit Contabilitate.

Impozitul pe constructiile speciale va avea un impact major

De altfel, impozitul pe constructiile speciale va avea un impact major pentru firmele din domenii precum imobiliare, telecomunicatii, minerit, energie si agricultura, fiind practic un impozit pe investitie, mai considera acestia.

"Multi nu mai vor sa aduca imbunatatiri constructiilor de frica acestor taxe, iar altii iau in calcul demolarea anumitor constructii pentru a nu plati acest impozit. Estimam ca impozitul pe constructiile speciale majoreaza impozitele parcurilor logistice in medie cu aproape 20%. De asemenea, in agricultura, aceeasi impozitare creste in medie impovararea fiscala cu cca 8%. Iar aceste efecte negative pentru mediul de business - in special pentru sectoarele precizate, dar nu numai- nu sunt contrabalansate de facilitati: de exemplu, recenta reglementare privind scutirea de impozit pe profitul reinvestit nu include in categoria investitiilor constructiile, terenurile si nici constructiile speciale", a precizat Mirela Serban.

De altfel, in forma sa actuala, reglementarea privind scutirea de impozit a profitului reinvestit nu favorizeaza foarte mult nici firmele mari si nici IMM-urile. In ceea ce priveste firmele mari, acestea ar fi putut investi in active precum constructii, terenuri agricole etc- dar acestea nu sunt eligibile pentru facilitatea respectiva; in al doilea rand, companiile mari isi dezvolta, in general, planuri de investitii pe termen mediu si lung, iar scutirea in cauza este aprobata pe un termen prea scurt pentru acestea, respectiv de 2 ani.

"Nici in ceea ce priveste IMM-urile aceasta reglementare nu este foarte favorabila, intrucat multe dintre aceste firme asteptau scutiri pentru alte investitii- mai mici, dar importante pentru dezvoltarea lor, precum calculatoarele, masinile sau chiar si softuri, dar acestea nu sunt incluse in reglementarea aparuta privind impozitul reinvestit", a mai spus Mirela Serban.

Exista si noi masuri cu impact pozitiv

Exista insa si masuri noi care au un impact pozitiv asupra mediului de business. De exemplu, incepand cu 1 ianuarie 2014, s-a reglementat regimul fiscal pentru societatile de tip holding, sub forma scutirilor de impozite pentru dividende, castiguri de capital, venituri din lichidarea persoanelor juridice, cu conditia detinerii a minim 10% din actiuni, pe o perioada de minim 1 an si a existentei unui tratat de evitare a dublei impuneri cu statul in care exista repesctiva detinere.

O alta modificare benefica incepand cu 1 ianuarie este posibilitatea optarii pentru ca anul fiscal sa fie diferit de anul calendaristic, aceasta modificare fiind deosebit de importanta pentru acele companii care erau obligate sa raporteze in Romania pe anul fiscal calendaristic, iar catre societatea mama pe alta perioada fiscala; se elimina astfel raportarea dubla.

Si in ceea ce priveste TVA, anul 2014 a venit cu anumite corectii: pentru bunurile furate, distruse sau pierdute, in cazul in care aceste fapte sunt demonstrate in mod corespunzator, cu acte doveditoare emise de organele judiciare, nu se mai datoreaza TVA (pana in prezent scutirea era valabila doar pentru calamitati naturale sau cauze de forta majora, precum si pentru cele constatate in baza unei hotarari judecatoresti definitive).

"Anumiti pasi au fost facuti in sensul sprijinirii mediului de business, dar firmele inca au nevoie de prevederi care sa asigure consolidarea fiscala si inca sufera de pe urma lipsei predictibilitatii si coerentei cadrului legislativ fiscal romanesc", a mai precizat Mirela Serban.