Bugetari: Guvernul estimeaza economii de peste 950 milioane lei

Guvernul estimeaza ca prin solutiile de reducere a costurilor, asumate in Parlament, precum zile libere fara plata, reorganizarea agentiilor si limitarea cumulului salariu-pensie, va obtine in 2009 un plus de 954,4 milioane lei la bugetul consolidat, estimarea pentru urmatorii ani fiind insa redusa.

Astfel, impactul financiar la bugetul general consolidat al proiectului de lege pentru reorganizarea agentiilor si reducerea cheltuielilor publice este estimat pentru acest an la un plus de 954,4 milioane lei.

Pentru 2010, impactul financiar prognozat este insa unul negativ, de -207,5 milioane lei, urmat insa in anul urmator de un plus de 15,9 milioane lei la bugetul consolidat.

Pentru intervalul 2012-2013, Guvernul estimeaza un plus bugetar de 132,1 milioane lei (in 2012) si 139,1 milioane lei (in 2013), media celor cinci ani fiind una pozitiva, de 206,8 milioane lei.

Prognozele se bazeaza pe o reducere de venituri la bugetul consolidat de 617,2 milioane lei corelata cu o diminuarea a cheltuielilor de 1,5 miliarde lei, reprezentand doar cheltuieli de personal.

Cheltuielile de personal vor scadea astfel cu 1,5 miliarde lei in 2009, cu 218,8 milioane lei in 2010, cu 228,8 milioane lei in 2011, cu 240,7 milioane lei in 2012 si cu 253,8 milioane lei in 2013, cu o medie a celor cinci ani de -502,8 milioane lei.

Reducerea de venituri va rezulta din scaderea incasarilor din impozitul pe venit (-152,7 milioane lei) si din contributii de asigurari sociale (-464,5 milioane lei).

Veniturile la bugetul consolidat sunt indicate in scadere si pentru urmatorii ani, ca efect al acestor masuri, cu minusuri de 426,2 milioane lei in 2010, 212,9 milioane lei in 2011, 108,7 milioane lei in 2012 si 114,8 milioane lei in 2013 (medie pe cinci ani de -296 milioane lei).

La estimarea veniturilor au fost luate in calcul scaderi de sume din impozitul pe venit (-22,6 milioane lei in 2010, -23,8 milioane lei in 2011, -25,5 milioane lei in 2012 si -27,1 milioane lei in 2013) si din contributii de asigurari sociale (-75,6 milioane lei in 2010, -79,1 milioane lei in 2011, -83,2 milioane lei in 2012 si -87,7 milioane lei in 2013). Din impozitul pe profitul reinvestit sunt indicate scaderi de venituri doar in 2010 (-328 milioane lei) si 2011 (-110 milioane lei).

"Din perspectiva sociala, proiectul va atrage reducerea unui numar substantial de posturi din sistemul bugetar (la nivelul administratiei publice centrale si locale, a regiilor autonome, companiilor nationale, societatilor cu capital integral sau majoritar de stat), limitand, astfel, efortul contribuabililor in sustinerea aparatului administrativ", se arata in document.

Guvernul arata ca actuala criza economica, fenomen mondial ce afecteaza structural economia romaneasca, impune adoptarea unor masuri cu caracter exceptional, care, prin eficienta si promptitudinea aplicarii, sa conduca la reducerea efectelor sale si sa creeze premisele relansarii economiei nationale. Totodata, aceste masuri trebuie sa asigure indeplinirea obligatiilor decurgand din Memorandumul de Intelegere incheiat intre Guvern si Comisia Europeana si Acordul Stand-by incheiat intre Romania si Fondul Monetar International.

Guvernul arata in acelasi timp ca la promovarea deciziilor privind acordarea de zile libere fara plata, compensarea muncii suplimentare cu ore libere, extinderea perioadei pentru plata primei de concediu si reducerea unor indemnizatii au fost atent considerate standardele constitutionale si conventionale in materia respectarii drepturilor fundamentale, in special a dreptului la munca.

"Dreptul la munca (inclusiv plata salariului) este un drept expres mentionat in Constitutie, dar, in acelasi timp, un drept relativ, in intelesul dat acestui concept de Legea Fundamentala si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului (drept al carui exercitiu poate fi supus unor restrangeri).

Limitarile aduse exercitiului acestui drept trebuie sa respecte exigentele art. 53 din Constitutie, jurisprudenta instantei de contencios constitutional, precum si practica Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Restrangerea exercitiului dreptului are ca unic scop evitarea riscului iminent al instabilitatii economice a tarii, instabilitate generata de un fenomen de criza financiara mondiala ale carei dimensiuni nu au putut fi prognozate", arata Executivul.

Guvernul sustine totodata ca prin aceste masuri se urmareste apararea ordinii publice, salvgardarea functionarii institutiilor statului fiind o conditie obligatorie pentru protejarea ordinii publice, "or functionarea institutiilor publice este pusa in pericol, in conditiile existentei premiselor economice pentru aparitia unei stari de incapacitate financiara a statutului".

Executivul arata in acelasi timp ca procedura cumulului pensiei cu un venit salarial provenit dintr-o activitate profesionala remunerata de la bugetul de stat in limita unui plafon valoric este practicata in mai multe tari ale Uniunii Europene (Franta, Portugalia, Grecia), iar in alte tari din Europa cumulul pensiei cu salariul nu este posibil (Marea Britanie, Suedia, Irlanda, Cehia, Germania).