Olanda cere monitorizarea stricta a fondurilor UE pentru Romania

Olanda nu mai cere activarea clauzei de salvgardare pe justitie in cazul Romaniei si Romaniei, asa cum se arata intr-o scrisoare a ministrului pentru afaceri europene catre CE, ci o monitorizare mai stricta a fondurilor UE pentru cele doua tari, relateaza NewsIn.

"Nu vreau clauza de salvgardare", a declarat ministrul olandez de externe Frans Timmermans joi, dupa intrevederea pe care a avut-o cu comisarul pentru justitie Jacques Barrot.

"Ceea ce vreau este continuarea Mecanismului de monitorizare si cooperare.

As vrea, de asemenea, sa vedem cum putem ajuta Bulgaria si Romania sa rezolve problemele pe care le au cu gestionarea fondurilor UE", a mai spus ministrul olandez, citat de Sofia News Agency.

Potrivit agentiei bulgare de presa, Timmermans crede ca Bruxelles-ul trebuie sa fie mai strict in monitorizarea si controlului modului cum cele doua noi tari membre cheltuie banii europeni.

Ministrul olandez si-a exprimat aceasta pozitie in intalnirea cu Barrot si intentioneaza sa discute acest subiect si cu oficialii CE responsabili de gestionarea fondurilor UE.

Declaratiile lui Timmermans vin dupa ce ministrul olandez ii trimisese in 30 mai o scrisoare comisarului pentru justitie in care ii solicita o intrevedere pentru a "examina in special impactul pe care l-ar putea avea aplicarea clauzelor de salvgardare asupra cooperarii judiciare deja existente cu Bulgaria si Romania".

Guvernul olandez a luat decizia sa prelungeasca asistenta oferita celor doua tari in domeniul reformei judiciare si sprijina recomandarea Comisiei Europene ca Mecanismul de cooperare si verificare "sa ramana in functiune pana cand vor fi indeplinite toate obiectivele de referinta", se arata in documentul obtinut de NewsIn.

"Pana acum am considerat, la fel ca si Comisia, ca sprijinul este mai eficient decat sanctiunile.

Insa miza depaseste in aceasta situatie consideratiile practice referitoare la aceste doua tari", scria ministrul olandez, membru al Partidului Laburist, afiliat socialistilor europeni.

"Estimam ca un eventual esec al Bulgariei si Romaniei de a remedia satisfacator deficientele in chestiune ar trebui sa aiba consecinte, de exemplu aplicarea clauzelor de salvgardare din Tratatele de aderare.

Evaluarile programate in curand (misiunile expertilor, n.r.) vor permite sa se determine daca asemenea masuri trebuie luate in considerare. In caz afirmativ, Olanda sugereaza sa se anunte odata cu publicarea rapoartelor de vara ca asemenea masuri vor fi luate", se arata in scrisoare.

Potrivit masurilor de acompaniere ale aderarii Romaniei la UE publicate pe site-ul Comisiei Europene, executivul european poate "aplica masuri de salvgardare in baza articolelor 37 si 38 ale Tratatului de Aderare, inclusiv suspendarea obligatiei statelor membre de a recunoaste si executa sentinte si ordine judecatoresti din Romania".

La ultimul raport pe justitie, publicat in luna februarie, Comisia constata regrese in ultimele sase luni si atragea atentia asupra raportului din vara, pentru care "va fi crucial ca Romania sa realizeze progrese semnificative si ireversibile pana la acea data".

"Romania trebuie sa demonstreze existenta unui sistem judiciar stabil, care functioneaza autonom si care este capabil sa identifice si sa sanctioneze cazurile de coruptie si sa mentina statul de drept.

Aceasta inseamna, in special, adoptarea legislatiei restante, necesare pentru a moderniza sistemul juridic si pentru a demonstra - prin instrumentarea rapida a cazurilor de coruptie la nivel inalt - ca sistemul juridic este capabil sa puna in aplicare legile intr-un mod independent si eficient", se arata in raport.

Comparativ cu celelalte rapoarte redactate de Comisie, raportul din vara acestui an, a carui publicare pare a fi amanata pentru luna septembrie, este pregatit mult mai intens, fiind un fel de bilant in al treilea an de la aderare.

Doua misiuni ale expertilor CE au fost deja in Romania, in principal in teritoriu, o ultima misiune fiind programata pentru sfarsitul lunii iunie la Bucuresti.

Executivul european a inghetat in iunie 2008 plata fondurilor agricole de preaderare din programul SAPARD din cauza unor deficiente in sistemul de gestiune al platilor.

Suma totala pe care ar mai putea-o primi Romania in acest program este 316 milioane de euro, din care 142 de milioane au fost deja solicitate Comisiei pentru rambursare.

Tot mai multe voci solicita monitorizarea sau chiar suspendarea fondurilor pentru Romania, in lipsa unor progrese in reforma justitiei.

Bundestagul, camera inferioara a Parlamentului german, a votat recent un raport privind situatia drepturilor omului in lume la care comisia pentru drepturile omului a introdus un amendament ce solicita sistarea fondurilor UE pentru Romania, constatand lipsuri ale statului de drept.

Pe de alta parte, europarlamentarul german Ingeborg Graessle a avut initiativa de a propune Parlamentului European sa ceara Comisiei Europene un raport special privind situatia gestionarii si a cheltuirii fondurilor UE in Romania, "in lumina ultimelor regrese in ceea ce priveste lupta anticoruptie".

"Elanul reformelor in ambele tari este retinut, ca sa spun asa. In Romania insa situatia este foarte ingrijoratoare, pentru ca se inrautateste.

Ma astept ca Guvernul sa demonstreze macar putin elan in ce priveste reforma justitiei.

Sunt foarte multumita ca Parlamentul European a votat sa solicite aceste rapoarte speciale privind cheltuirea fondurilor, pentru ca asa putem lucra serios mai departe si putem mentine presiunea pe aceste doua tari, ceea ce este foarte important", declara Graessle pentru NewsIn.

"In Romania sunt inghetate acum 142 de milioane de euro fonduri agricole. Iar acest lucru trebuie sa aiba consecinte.

Ceea ce a cerut acum Parlamentul este sa ni se prezinte o situatie detaliata si apoi vom decide daca vom formula solicitari in acest sens.

Nu sunt manata de dorinta de a taia fondurile, dar daca nu ne ramane altceva de facut, atunci trebuie luata si aceasta masura", avertizeaza Graessle, europarlamentar din grupul politic PPE-DE.

Raportul special privind gestiunea fondurilor UE in Romania ar putea duce la alte suspendari ale finantarilor UE, daca nu se inregistreaza progrese in lupta anticoruptie si reforma justitiei, a atras atentia europarlamentarul german Ingeborg Graessle.