Pretul prosperitatii platit de China: droguri si crima organizata

China, despre care analistii scriu ca “a intrat pe contrasens” amenintand Occidentul, plateste scump prosperitatea data de avantul economic. Aceasta se confrunta cu mari probleme care ii ameninta expansiunea catre statutul de prima putere mondiala: drogurile si jocurile de noroc, potrivit Forbes.

Elita Chinei este prea speriata sa urmeze calea libertatii, fiindca asta ar risca unitatea si ar putea duce la o posibila reintoarcere la zilele Razboiului Civil si a dictatorilor militari, ca in 1920.

Mai mult, China are puncte slabe pe care le tine secrete.

Noua prosperitate a Chinei produce o expansiune rapida a jocurilor de noroc, fara sa mai vorbim de o crestere a numarului de consumatori de droguri.

Cu toata ca India era cunoscuta ca “Mama opium-ului” in sec  al- XVIII-a, aproape toata cantitatea de opium produsa in India era exportata catre pietele externe.

China a inceput sa importe opium inca din secolul al-XVIII-lea. Pana in 1850, cand avea o populatie de 450 de milioane de locuitori, China devenise tara cu cei mai multi consumatori de droguri.

Acest lucru a fost extrem de convenabil pentru Occident.

Guvernele occidentale si firmele de comercializare au descoperit apetitul Chinei pentru opium si au inceput sa il exporte in cantitati uriase prin cantoane.

China exporta in acel moment Occidentului cantitati uriase de matase si ceai.

Pana in 1830, surplusul de export al Chinei se transformase intr-un deficit in crestere.

Alarmata de dependenta de droguri care se instalase in intreaga tara, in special in randul clasei conducatoare, curtea imperiala din Pekin a incercat sa interzica consumul de opium si sa restrictioneze comertul cu Occidentul care, in schimb, a ripostat cu forte navale.

Asa a inceput razboiul "opium", care a fost dus in special de Marea Britanie, pentru a mentine deschise porturile Chinei.

In momentul in care China a intrat pe piata mondiala iar standardele de viata s-au ridicat rapid, consumul de droguri a inceput sa creasca alarmant.

Cercetatoarea autraliana Susan Trevaskes, care a publicat o carte despre prevenirea criminalitatii chineze, estimeaza ca 40% din heroina produsa in Afghanistan si Pakistan si un procent similar din Laos si Burma se exporta in China.

Consumul de droguri pe scara larga atrage crima organizata si coruptia.

Sub impactul economic al consumului de opium, coruptia guvernamentala din China s-a agravat, ceea ce a dus in cele din urma la revolte taranesti urmate de incercarile guvernului de a le suprima prin arderea satelor.

Autoritatile imperiale au creat apoi sate strategice si au fortat taranii sa traiasca acolo.

Incepand cu 1980, guvernul chinez a condus campanii numite “Strike Hard” pentru a inlatura crima organizata si coruptia.

In ultimii ani ai secolului XX, un numar mare de "criminali" au fost executati.

Cercetatoarea Trevaskes spune ca numarul celor executati ar fi fost intre 2500-15.000 pe an, iar numarul total pana in prezent ar fi ajuns la 250.000 de “criminali” executati.

Astfel de campanii de inlaturare a crimei organizate s-au dovedit a fi un esec si au fost abandonate in momentul in care s-a dovedit ca au condus si mai mult la raspandirea coruptiei in toate nivelele administratiei publice.

China a invatat ca prosperitatea vine cu un pret.

Autoritatile comuniste care conduc China astazi au o putere mult mai puternica decat birocratia imperialista din secolul al XIX –lea. Cu toate acestea, experienta a aratat ca simpla represiune nu functioneaza.

Intre timp, populatia Chinei se bucura de un venit din ce in ce mai mare, insa o parte semnificativa din el se risipeste pe droguri.