ING: Limitarea fiscala trebuie sa vizeze deficitul structural

ING crede ca limitarea fiscala propusa in proiectul de modificare a Constitutiei ar trebui sa vizeze deficitul structural mai degraba decat pe cel bugetar, conform Mediafax.

Conform analistilor ING Bank, propunerea de limitare a deficitului bugetar la 3% din PIB introdusa in proiectul de modificare a Constitutiei nu este oprtuna pentru o tara in dezvoltare, mai ales in contextul unor crize financiare.

"Ideea limitarii deficitului bugetar nu prea are sens pentru noi. Tratatul de la Maastricht permite deviatii temporare de la limita de 3%, in conditiile in care un control strict al acestei restrictii este imposibil. Criza actuala este un bun exemplu in aceasta privinta, cand chetuielile sunt tot mai rigide, iar veniturile scad semnificativ. Intr-un astfel de scenariu, trecerea deficitului peste 3% din PIB, observata cu intarziere de autoritati, va obliga fiscul sa intre pe surplus bugetar in lunile ulterioare declansarii crizei. A atinge un surplus in astfel de conditii inseamna cresteri de taxe si reduceri de cheltuieli, toater operate foarte repede. Acestea ar putea afecta si mai mult cresterea economica si nici nu ar permite atingerea limitei", sustin analistii ING.

Potrivit acestora, in realitate este nevoie de masuri anticiclice pentru a combate crizele economice, cum ar fi cresterea cheltuielilor si deficite bugetare mai inalte, care in conditiile proiectului publicat ieri nu vor mai fi permise prin Constitutie.

"Chile este un exemplu de tara care a introdus reguli fiscale, dar acestea se refera la deficitele structurale, si nu la deficitul bugetului consolidat nominal. O asemenea regula ar plafona chelutielile publice si sociale pe parcursul ciclurilor economice, ceea ce propunerea de modificare a Constitutiei nu va face. Pe dea alta parte, si aceasta propunere are multe deficiente, in primul rand privind estimarea deficitului structural", mai noteaza economistii ING.

Proiectul de lege de revizuire a Constitutiei, facut public de Administratia Prezidentiala, prevede ca deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB, iar datoria publica nu poate depasi 60% din PIB.

In proiect a fost introdus un nou articol, dupa articolul 138, referitor la plafonarea deficitului bugetar si la datoria publica.

"Statul trebuie sa evite deficitul public excesiv si deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din PIB, iar datoria publica nu poate depasi 60% din PIB", se arata la alineatul 1 al articolului.

In opinia economistului-sef al ING, Nicolae Chidesciuc, limita de 3% din PIB nu este fezabila in acest moment, mai ales pentru o tara in dezvoltare.

"Intr-adevar, Romania s-a angajat sa atinga pragul de 3% din PIB in 2012, dar nici acest obiectiv nu cred ca poate fi atins intr-un timp atat de scurt, ci eventual in 2013 sau 2014", a afirmat economistul ING.

Chidesciuc sustine ca o eventuala tinta trebuie sa fie credibila, iar daca nu va fi atinsa, asa cum s-a intamplat de nenumarate ori cu inflatia, prin fixarea unor obiective prea ambitioase, regula nu va avea niciun rost.

"Atunci deficitul bugetar va fi cu totul altul si probabil se vor vota exceptii in mod repetat", spuen Chidesciuc.

Mai mult, economistul-sef al ING Bank arata ca, pe cicluri de crestere, aceasta prevedere va permite guvernelor sa aiba un deficit bugetar mare, de 3% din PIB, in timp ce in asemenea conditii ar trebui a existe un echilibru bugetar sau chiar excedent.

România, în topul UE al creșterii datoriei publice. Cum arată raportul datorie-PIB față de extremele pozitive și negative din UE

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023, iar România se numără printre ţările membre cu cel mai...