ING: Romania are nevoie de 16,5 mld euro din finantari externe

Romania va avea nevoie in 2009 de finantari externe de 16,5 miliarde euro, daca nu sunt utilizate rezervele BNR, suma care poate varia in functie de rostogolirea datoriilor intre 9,2 miliarde euro, intr-un scenariu optimist, si 25,2 miliarde euro, scenariu pesimist, potrivit unui raport al ING Bank.

 

"Principala concluzie a acestor etimari este ca nevoia de finantare poate varia foarte mult in functie de ipotezele de lucru. Poate fi intre 9 si 25 de miliarde euro fara o scadere substantiala a rezervelor BNR, sau intre 3 si 19 miliarde euro, daca sunt utilizate 6-7 miliarde euro de la rezerva valutara a BNR", se spune in raportul ING, informeaza Mediafax.

Potrivit studiului bancii, totalul sumelor care trebuie platite la extern in acest an variaza intre 38,8 miliarde euro si 45,48 miliarde euro, cu un scenariu de baza de 41,9 miliarde euro. In acelasi timp, ING estimeaza intrari cuprinse intre 20,25 miliarde euro si 29,61 miliarde euro, in varianta neutra fiind luata in calcul o valoare de 25,46 miliarde euro. In necesarul de valuta, ING include o datorie pe termen scurt de 22,5 miliarde euro, un deficit de cont curent de 7,12 miliarde euro si un serviciu al datoriei pe termen mediu si lung de 11,2 miliarde euro.

In acelasi timp, se anticipeaza erori si omisiuni in balanta de plati de minus 1,1 miliarde euro. In cadrul finantarilor disponibile, raportul bancii olandeze include investitii straine directe de 3,78 miliarde euro, rostogoliri de datorii de 21,38 miliarde euro si intrari nete de la Uniunea Europeana de numai 300 de milioane euro. Datoria pe termen scurt a bancilor este estimata la 9,94 miliarde euro, iar ING se asteapta la o refinantare in proportie de 85%, respectiv 8,9 miliarde euro. In scenariu de baza al ING, datoria pe termen scurt a altor sectoare este de 7,74 miliarde euro, din care se va rostogoli doar jumatate, iar la creditele intragrup, de 3,8 miliarde euro, gradul de refinantare se va situa la 60%.

De asemenea, varianta neutra a analizei are in vedere o amanare la plata a a 65% din serviciul datoriei pe termen mediu si lung private (banci, alte sectoare, credite intragrup), estimate la 9,6 miliarde euro. ING noteaza ca, desi Romania, ca tara membra a UE, dar in afara zonei euro, este obligata sa se adreseze mai intai Comisiei Europene si UE inainte de a negocia un imprumut cu alt organism international, ar putea avea loc discutii paralele cu Fondul Monetar International, la fel ca in cazul Ungariei. O delegatie din care fac parte vicegurvenatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) Cristian Popa si secretarul de stat in Ministerul Finantelor Publice Bogdan Dragoi se afla la Washington, unde poarta discutii "de tatonare" cu reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) privind un eventual acord.

La sfarsitul saptamanii trecute, ambii oficiali au fost la Bruxelles pentru prime discutii cu reprezentantii Comisiei Europene privind un ajutor financiar pentru Romania. O misiune a FMI s-a aflat in perioada 27 ianuarie - 4 februarie in Romania pentru o vizita regulata, programata in mod curent intre consultarile anuale, pentru a evalua situatia economica si a discuta politicile cu noul Guvern. In urma discutiilor, expertii FMI au modificat in scadere estimarea privind cresterea economica a Romaniei din 2009, de la putin peste 1%, la o scadere a PIB de pana la 1%.

Ultimul acord stand-by dintre FMI si Romania a incetat, in mod formal, la 7 iulie 2006, fara sa fie finalizat, iar relatia Romaniei cu Fondul a continuat prin colaborari curente cu expertii institutiei. Autoritatile romane inclina catre un sprijin financiar de la Uniunea Europeana, care ar putea fi insa conditionat de o intelegere cu Fondul Monetar International, ca supervizor al politicilor economice. La finele lunii ianuarie, presedintele Traian Basescu a declarat ca Romania a informat Comisia Europeana de intentia de a contracta un imprumut de 6-7 miliarde euro de la institutia europeana, sub supravegherea Fondului.