Cad capetele mari. Dubaiul, la un pas de o noua criza a datoriilor

Infloritorul oras rasarit din desert, Dubai, pare sa fie din nou afectat de o criza financiara severa.

In 2009, orasul condus de seicul Mohammed bin Rashid al Maktoum era la un pas de colaps, criza financiara globala dand peste cap megaproiectele imobiliare din regiune, provocand si inghetarea datoriei de 26 de miliarde de dolari a unui fond guvernamental, Dubai World.

Ca prima solutie, seicul al Maktoum a recurs la o noua serie de imprumuturi de la guvernele din Abu Dhabi si de la bancile din Londra si New York, in incercarea de a diversifica economia statului. Pentru expertii FMI insa, gradul de indatorare de acum este alarmant, arata cotidianul The Telegraph.

Reactie in lant

Ca un facut, incercarile seicului din Dubai de a diversifica economia statului, scotand-o din dependenta de exportul de petrol si ferind-o de bulele financiare de pe piata imobiliara, se intorc acum impotriva sa.

Culmea, tot petrolul este elementul care incurca planurile lui al Maktoum, prabusirea pietei generand dificulati financiare in celelalte orase-stat din Emiratele Arabe Unite, ca si in Arabia Saudita, Qatar si Kuweit.

Dubai nu este un mare stat producator de petrol, dar isi bazeaza economia pe succesul financiar inregistrat in tarile vecine.

Transformarea portului Jebel Ali intr-un punct important de pe harta comerciala a lumii a fost o miscare fericita cat timp petrolul s-a vandut cu 100 de dolari/baril.

Intre timp, pretul de 50 de dolari/baril si o supraproductie care ameninta sa coboare si mai mult stacheta de pe piata petrolului a creat deja o instabilitate financiara in regiune, expunand direct si economia Dubaiului la o eventuala criza.

Pusi pe datorii

Expertii FMI tocmai au avertizat luna trecuta ca Dubaiul este pe un trend de crestere a gradului de indatorare, considerand ingrijoratoare aceasta evolutie.

Expertii Fondului au declarat ca nivelul datoriilor inregistrate de fondurile de investitii ale guvernului a atins valoarea de 93 de miliarde de dolari, iar datoria publica a orasului-stat se ridica in prezent la 102% din PIB.

Alte sectoare economice reflecta, de asemenea, o vulnerabilitate mare a economiei locale. Pe piata imobiliara, tranzactiile sunt intr-un declin alarmant, conform expertilor JLL, acestea scazand cu 70% in al doilea trimestru al acestui an.

Este un semn clar ca nici marile companii prezente in regiune nu mai recurg la relocarea personalui extern in Dubai, un element care anunta si o scadere a consumului, in special in retail si in zona serviciilor de divertisment.

Dubaiul are avantajul de a miza pe o linie de credit deschisa la vecinii din Abu Dhabi si pe bugetul general al Emiratelor Arabe Unite, dar nici acolo situatia nu se prezinta mai roz.

Conform estimarii FMI, balanta fiscala a Emiratelor Arabe va fi negativa in acest an, pentru prima data dupa 2009.

Conform economistilor institutiei internationale de credit, deficitul inregistrat in Emirate va fi de 2,3%. Nu este o situatie catastrofala, atata vreme cat rezerva valutara a statului poate acoperi gaurile din buget.

In schimb, un nou soc inregistrat pe piata petrolului se anunta drept un risc major pentru economiile din zona Golfului Persic, dependente in mare masura de veniturile generate de exportul petrolului si, implicit, pentru Dubai, un oras intretinut din bogatia vecinilor sai.