Marele Zid Verde din Sahara - cum reusesc unii sa ramana in istorie

In nordul Senegalului, in Widou, se scrie istoria. O pepiniera construita de Departamentul apelor si padurilor reprezinta speranta unui continent. Pe pamantul arid, macinat in picioare de animalele salbatice, la marginea desertului Sahara, va creste candva o mandrete de padure, care isi are radacinile aici. 

In containere mici de plastic, 390.000 de plantute isi desfac primele frunze, in asteptarea plantarii, la inceputul sezonului ploios, in iulie, cand vor avea cele mai bune sanse de supravietuire, scrie Time.

Widou este una din primele comunitati selectate de guvernul senegalez pentru a incepe proiectul Marele Zid Verde, o idee pan-africana initiata in 2005, cu scopul de a crea o "centura" de copaci, lata de 15 kilometri si lunga de 7.600 de kilometri, de la Dakar la Djibouti, care sa opreasca avansul desertului.

Din cele 11 state care colaboreaza la acest proiect, Senegal are de plantat 535 de kilometri de "zid", aceasta tara fiind si prima unde proiectul incepe sa prinda forma - sau mai bine zis radacini.

Colonelul Matar Cisse, seful agentiei nationale pentru marele zid verde, crede ca este un poiect absolut nebunesc, dar "e mai bine sa-l privim ca pe o incercare de a crea cea mai densa padure posibila, pentru a dezvolta retentia apei in sol, pentru a crea rezervatii naturale pentru fauna, care aproape a disparut".

Prin acest zid, africanii "au decis sa colonizeze desertul, in loc sa fie la mila lor".

Cu timpul, agronomii, botanistii si specialistii in sol, si-au imbunatatit munca - au inceput prin selectarea speciilor care au cele mai multe sanse sa supravietuiasca atat conditiilor dure din desert, cat si oamenilor.

Acacia senegal a fost ales pentru ca produce guma arabica, un alt copac pentru ca produce fructe si ulei, altul pentru fructele sale. "Trebuie sa plantam copaci pe care oamenii sa nu doreasca sa ii taie", a explicat un profesor de ecologie de la Universitatea Dakar.

Citeste continuarea pe Ziare.com