Pledoarie pentru relansarea cartei constitutionale europene

Joi, 15 Februarie 2007, ora 08:30
1049 citiri

Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel si noul presedinte al Parlamentului European Hans Gert Poettering au revenit la relansarea necesitatii de a se da Europei o carta constitutionala, in timp ce vicepremierul si ministrul italian de externe, Massimo D'Alema, pleaca de la axioma amplu imparta- sita in dezbaterea privind viitorul constructiei europene potrivit careia ''in fata provocarilor mondiale de astazi Europa apare tot mai clar o necesitate la care nu se poate renunta'', noteaza ziarele Il Giornale si Il Messaggero.

''Bundeskanzlerin'' a stabilit ca termen primele luni ale anului 2009, pentru a solutiona impasul constitu tional, iar in anturajul sau se explica faptul ca presedintia semestrial a germana a Uniunii Europene (UE) priveste mai mult decat la data celei de-a 50-a aniversari a UE, ce va fi celebrata la Berlin, la 25 martie, la perioada de dupa 14 mai, data alegerilor prezindentiale din Franta, ca moment in care vor fi lansate ipotezele de lucru.

La randul sau, presedintele portughez al Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, a invocat ''simtul de responsabilitate'' al sefilor de stat si de guvern: este adevarat ca nu se poate dezgropa vechiul document respins de francezi si olandezi, dar ''toti au semnat la Roma'' acel angajament solemn iar acum nu se pot preface ca nu s-a intamplat nimic.

Aceeasi analiza vine si din partea lui Hans Gert Poettering, fostul parlamentar din partea CDU germana inca din prima legislatura, care a reusit sa urce treapta cea mai inalta a institutiei. El a relevat ca nimeni nu se gandeste sa conteste rezultatele referendumului, dar subliniaza ca tratatele semnate trebuie respectate. ''O impunsatura'' pentru cei care - in primul rand britanici si polonezi - au anuntat deja neoficial ca nici nu se gandesc la aprobarea unei noi carte.

A existat si o noutate deloc neglijabila care este posibil sa fi scapat majoritatii. Odata relevata necesitatea armonizarii in mai mare masura a culturilor si religiilor care se regasesc in Europa, Poettering a relatat ca in cursul unor calatorii pe care le-a facut in tari arabe, a fost intrebat foarte des cum traiesc musulmanii in Europa.

Demnitarul european a putut raspunde ca este posibil ca ei sa nu fie cu totul integrati, desi isi pot practica credinta in moschei si in diferite locuri de cult, in schimb s-a lovit numai de taceri stanjenite atunci cand a intrebat, la randul sau, daca este adevarat ca in tari arabe este prevazuta pedeapsa cu moartea pentru cei care se convertesc la crestinism.

Putini au sesizat ca in declaratiile sale a existat o trimitere la discursul Papei Benedict al XVI-lea de la Regensburg, avand in vedere ca despre un ''Islam omucid'' impotriva unor convertiti s-ar fi pronuntat tot imparatul bizantin Emanuel al II-lea Paleologul, citat si de Suveranul Pontif.

Faptul ca Poettering a facut o referire la Papa este sugestiv, avand in vedere ca Popularii nu isi ascund relatia speciala cu Biserica Catolica. Dar in spatele afirmatiilor sale, potrivit vicepresedintelui Parlamentului European, Mario Mauro, s-ar putea afla si alte lucruri, incepand cu repropunerea ''radacinilor crestine'' ale Europei.

Date afara pe usa europeana de presedintele Jacques Chirac, ar putea fi repropuse sa intre pe fereastra deschisa de Nicolas Sarkozy, daca acesta va fi ales in fotoliul de la Palatul Elysee.

Cu siguranta ca Angela Merkel nu se va opune, la fel ca si tarile din Mediterana si o buna parte dintre cele din Europa de Est. Probabil ca britanicii si scandinavii ''vor stramba din nas'', in conditiile in care, totusi, scandinavii ar fi dispu si la compromisuri numai pentru ca o noua carta sa vada lumina zilei, un document care sa lase la o parte actuala unanimitate necesara a consensurilor pentru a permite sa demareze initiativele.

Decizii luate prin unanimitate si presedintii de doi ani ale Consiliului, raman imperativele categorice de atins pana in 2009, inainte de a se vota din nou pentru Parlamentul European.

Angela Merkel a lansat si ipoteza unor noi prerogative pentru Parlament, in timp ce ministrul italian de externe, Massimo D'Alema a insistat pentru un ministru de externe comun al celor 27, iar Nicolas Sarkozy a vrut frontiere inchise dupa ultima integrare a Bulgariei si Romaniei. Subiecte de dezbatut incep sa existe prin urmare. Totul ramane insa indisolubil legat de rezultatul alegerilor prezidentiale franceze, peste trei luni.

Intr-un discurs lung pronuntat in Aula Magna a Universitatii Libere de la Bruxelles, vicepremierul si ministrul italian de externe, Massimo D'Alema, si-a propus sa relanseze un proces de integrare pe care ''nu-ul'' franco-olandez spus Constitutiei pare sa il fi blocat iremediabil. Tocmai pentru ca Europa ''nu este in forma'' si strabate o etapa de repliere asupra sa, D'Alema a avertizat ca a venit momentul sa se reactioneze si a propus ca pana in primavara lui 2009 sa se ajunga la un acord care sa salvgardeze ''elementele fundamentale '' ale Tratatului constitu- tional.

In opinia sa, exista cel putin 4 reforme ce nu trebuie atinse daca se doreste ca ''masina Europa'' sa functioneze cu eficienta: crearea functiei de ministru de externe care sa prezideze Consiliul si care sa faca parte din Comisia Europeana; desemnarea unui presedinte stabil al Consiliului European; extinderea votului cu majoritate calificata pentru a remedia practica paralizanta a votului cu unanimitate; posibilitatea de a recurge la asa-numitele ''cooperari consolidate'' pentru a garanta un mai mare dinamism procesului de integrare.

Daca prioritatea absoluta consta in a conferi UE noi reguli institu- tionale, ministrul italian de externe a fost preocupat si de fixarea granitelor ''Europei Mari'', care va trebui sa includa si Balcanii de Vest, pentru a se evita ca acestia sa devina ''o zona de excludere de la care sa vina fluxuri migratorii si ale criminalitatii'', precum si Turcia, ''cu conditia ca aceasta tara sa evolueze concret si sa respecte criteriile de aderare''.

Bloombiz
(Sursa: Rompres)