Romania si Bulgaria: un tablou al indiferentei reciproce dintre cele doua tari

Vineri, 16 Martie 2007, ora 10:12
1116 citiri

Ne aflam la kilometrul 793 pe Dunare, la frontiera bulgaro-romana a fluviului. Tenko Milev arunca undita si priveste iritat spre malul celalalt: acolo este Romania. Milev are 59 de ani si este somer, ca aproape un sfert din populatia Vidinului, o zona in care lucrarile de infrastructura se inmultesc de la o zi la alta.Pe celalalt mal, adica in Calafatul romanesc, situatia nu este mai roz, insa Tenko Milev stie despre asta doar din auzite. 'N-am fost niciodata dincolo. Poate ca le merge mai bine, poate mai rau, cine stie', spune el.

Precum Stan si Bran Celalalt mal al Dunarii reprezinta pentru multi acelasi lucru pe care-l reprezinta si pentru Tenko Milev: o necunoscut a (si viceversa). O cursa regulata de feribot asigura legatura intre cele maluri.

Exista doar un singur pod pe Dunare pe cei 500 de kilometri de frontiera comuna dintre Romania si Bulgaria. De ani de zile se negociaza constructia unui al doilea pod, intre Vidin si Calafat, aminteste Cafe Babel, intr-un comentariu in limba spaniola, sub titlul 'Romania si Bulgaria: chiar daca te-am vazut, nu-mi aduc aminte', care abordeaza relatiile dintre cele doua tari.

'Lipsa de poduri care sa uneasca cele doua maluri ale Dunarii este surprinzatoare sau, mai bine zis, simptomatica pentru relatiile dintre aceste doua tari', apreciaza Albena Sokodrova, de la Balkan Investigative Reporting Network din Sofia.

'Bulgaria si Romania seamana un pic cu Stan si Bran: un stat este mare, celalalt este mic; ambele sunt putin ciudate si se impung mereu reciproc', explica Sokodrova, care se ocupa de ceva vreme de relatiile dintre cele doua tari balcanice. Bulgaria si Romania nu au aproape nimic in comun, cu exceptia trecutului lor comunist.

Relatiile dintre cele doua state, care au facut candva parte din blocul de Est, s-au caracterizat printr-o prietenie falsa si artificiala, spune Sokodrova. Dictatorul roman Nicolae Ceausescu a adoptat mai degraba o pozitie critica fata de Moscova, in timp ce Bulgaria, sub regimul lui Todor Jivkov, era tovarasa cea mai fidela a Uniunii Sovietice.

Nu este timp pentru buna vecinatate Romania s-a simtit mereu ca o mica insula in mijlocul unei mari slave, datorita radacinilor sale latine. in anii 80, cele doua tari se acuzau reciproc ca polueaza mediul inconjurator prin intermediul industriei chimice amplasat a la malurile Dunarii. Dupa schimbarea politica, cele doua state s-au dedicat cu totul incercarii de a-si solutiona problemele cu care se confruntau pe plan intern. Nu mai era timp ca sa se intereseze de vecin. Obiectivul comun - aderarea la Uniunea Europeana - a favorizat aparitia unui mediu concurential.

Frica de a ramane in urma era mult prea mare, de ambele parti. Sansele de cooperare au aparut mai tarziu. De atunci, exista schimburi si cooperare, cel putin la nivel politic.

Omul de afaceri bulgar Emil Vutcev a fost foarte curios atunci cand a avut prima sa reuniune in Romania, in urma cu trei ani, pentru ca el cunostea doar vechile stereotipuri despre Romania, de genul: 'romanii sunt foarte saraci si fura', 'pe strazi circula cu magari', 'conduc ca nebunii'. 'M-a surprins extrem de mult sa aud oameni vorbind la telefon intr-o engleza perfecta', a spus el dupa vizita din Romania, unde bulgarul spune ca a cunoscut multe persoane educate si care aveau experienta in relatiile cu strainii. 'Adesea, ei (romanii - n.red.) isi exprimau propriile temeri.

Se temeau sa nu li se fure masina odata ajunsi in Bulgaria, imediat dupa ce traversau podul de pe Dunare. Credeau ca toti suntem niste delincventi', povesteste Vutcev. Toti cei prezen ti la acea reuniune au sfarsit prin a intelege ca atat Bulgaria, cat si Romania au acelasi stil de viata si aceleasi probleme, dar si aceleasi prejudecati unii fata de ceilalti.

Stereotipurile au persistat, dat fiind ca nici bulgarii, nici romanii nu stiau mare lucru despre tara vecina, ceea ce ii punea in imposibilitatea de a se convinge ca situatia nu este asa cum si-o imaginau. Putini dintre ei si-au putut permite sa calatoreasca in Europa de est. Pana de curand, nu exista nici un motiv pentru a-si vizita vecinul. Inainte, viza costa 50 de euro: prea multi bani pentru oamenii nevoiasi care isi doreau sa calatoreasca 'dincolo'.

'Regiunile de frontiera sunt atat de sarace ca schimburile si relatiile comerciale nu sunt posibile. Chiar si cand vreunul traverseaza fluviul, ce se poate face intr-o regiune atat de saraca precum Vidinul?', se intreaba Albena Skodrova.

Intre timp, traversarea frontierei se face pe gratis. Podul ce ar urma sa lege Vidinul de Calafat face sa creasca speran- tele de o parte si de alta in sensul atragerii de investitii care sa genereze o dezvoltare economica prin intermediul unui nou coridor de transport catre Europa de Est.

Intrarea in Uniunea Europeana reprezinta nu doar o speranta pentru o viata mai buna in ambele tari, ci si inceputul unei noi relatii intre Romania si Bulgaria.



Bloombiz
(Sursa: Rompres)