Comunismul nu mai e ce-a fost: China se impaca cu boierimea, de dragul agriculturii

Comunismul lupta impotriva boierimii, un principiu pe care romanii l-au invatat pe calea cea mai grea in cei 50 de ani de regim autoritar si care, de altfel, a fost aplicat de toate statele comuniste, inclusiv de vasta China. Iata insa ca astazi, comunismul nu mai este ce a fost odata.

In luna ianuarie, la unul dintre cele mai urmarite spectacole TV - transmis cu ocazia noului an chinez - telespectatorii au putut urmari o scena de balet din epoca Mao, unde mai multi tineri tarani luptau impotriva mosierilor despotici. Astfel, au putut vedea o intoarcere la trecutul radical al partidului, dar cativa s-au plans de stereotipul "mosierilor"... Atat chinezii de rand, cat si membrii Partidului Comunist au inceput sa-si schimbe perceptia despre familiile care detin suprafete mari de teren agricol.

Mai mult, concepte precum "ferma familiala" au intrat in vocabularul partidului si nu se refera micile suprafete detinute de o familie, caracteristice mediului rural chinez, ci la activitati agricole pe scara mult mai mare, specifice mai multor tari, cum ar fi cele din Europa sau chiar America, observa jurnalistii de la The Economist.

Aceasta schimbare de viziune a fost sustinuta chiar de catre o directiva a Partidului Comunist, cunoscuta ca "documentul numarul unu", un nume traditional pentru noile linii politice dintr-un nou an. Aici se spune ca partidul trebuie sa acorde "incurajare si sprijin" pentru consolidarea fermelor familiale.

China vrea sa "importe" experienta europeana din agricultura

In prima sa vizita in afara capitalei, dupa ce a fost numit premier in martie anul trecut, Li Keqiang a vizitat o ferma de 450 de hectare a unei familii din provincia Jiangsu. El a spus atunci ca o crestere a productiei agricole nu poate fi sustinuta de micile ferme - o familie din mediul rural chinez detine, in medie, suprafete mai mici de o jumatate de hectar. "Aceasta se poate face numai prin concentrarea terenurilor in ferme mai mari", a spus Li. Cu mai mult sprijin guvernamental, "pamantul ar putea produce aur", a mai spus premierul chinez, o declaratie surprinzatoare pentru 260 de milioane de cetateni chinezi plecati sa lucreze in orase in ultimele trei decenii. Multi dintre locuitorii din mediul rural sunt in varsta.

Intr-o vizita in Elvetia, doua luni mai tarziu, Li a poposit la o ferma a unei familii, cu o suprafata de numai 40 de hectare. Presa chineza a spus ca el vrea sa preia "experienta avansata" a europenilor in agricultura. Chen Xiwen, un membru al partidului experimentat in politica rurala, ar fi spus, anul trecut, ca ar vrea ca si in china sa fie mari ferme "ca cele din America", dar ca era ingrijorat de impactul asupra ocuparii fortei de munca din mediul rural daca fermele ar fi fost controlate de putine persoane.

Asa cum se intampla adesea cand politica mediului rural a partidului pare sa se schimbe, realitatea arata ca schimbarea a avut loc cu mult timp inainte de aceasta "retorica" pozitie oficiala a partidului. (Taranii au inceput sa evite dezastruoasa politica agrara a lui Mao inainte ca partidul sa o accepte, oficial, in 1982). Exodul locuitorilor din mediul rural a permis antreprenorilor din agricultura sa isi greeze propriile holdinguri prin arendarea terenurilor de la vecinii care nu mai aveau nevoie de acestea. Acestia nu au putut sa cumpere suprafetele deoarece erau in proprietatea "comuna" a satenilor. Dar le-a fost permis sa preia drepturile de utilizare a acestora, precum si sa pastreze profitul.

Partidul nu i-a privit pe acestia cu ochii rai de altadata, deoarece marii fermieri erau, din punct de vedere legal, doar chiriasi. In martie anul trecut, ministerul agriculturii a facut primul recensamant "agricol", dar nu a fost precizat termenul cand vor fi anuntate datele finale. A identificat, de atunci, 877.000 de familii care detineau cate o ferma, cu o suprafata medie detinuta de 13 hectare. Acestea acopera 13% din terenurile arabile ale Chinei. Din 2008, suprafata arendata de fermieri a crescut de peste trei ori.

Partidul Comunist a sustinut agricultura la scara mare

Oficialii chinezi au vorbit mult timp de virtutile agriculturii la scara mare, dar din toate metodele de realizare a acesteia - inclusiv arendarea terenurilor de catre oamenii de afaceri sau de catre fermieri din alte zone - idea de firma detinuta de o familie locala a avut cel mai puternic impact. In ultimele luni, cel putin noua din cele 32 de provincii ale Chinei au publicat directiile de acordare de subventii si alte ajutoare fermelor detinute de familii. Zheng Fengtian de la Universitatea Renmin din Beijing spune ca acestea sunt stimulente puternice. Performantele producatorilor locali de cereale sunt evaluate, oficial, pe baza recoltelor. Oamenii de afaceri din agricultura evita, de obicei, cultura de cereale, ca urmare a ratei reduse a profitului. La randul lor, altii fermierii se confrunta cu lipsa de cunostinte sau cu probleme de mediu. De cand partidul a inceput sa sustina acest tip de ferme, multe dintre acestea s-au inregistrat oficiale, fapt care le ajuta sa obtina mai usor ajutor guvernamental, inclusiv imprumuturi de la bancile de stat, adesea foarte dificil de obtinut.

Intr-un sat de langa orasul Shijiazhuang din provincia nordica Hebei, un fermier, care a preferat sa ramana anonim, a strans peste 40 de hectare din 2005. Aprobarea oficiala a obtinut-o anul trecut. Ca si in alte cazuri, el s-a plans de faptul ca parcelele sale nu erau apropiate. Temandu-se ca unele guverne locale ar putea forta taranii sa "inchirieze" terenurile marilor ferme, ministerul agriculturii a averizat oficialii, in februarie, sa nu ii constraga pe acestia, si nici sa "depuna eforturi, in mod nejustificat", pentru o agricultutra pe scara mare".

Multi chinezi obisnuiti vad ironia eforturilor depuse de oficialii partidului pentru acordarea de ajutoare clasei fermierilor privati, aflata in plina dezvoltare. "Este un mic mosier", glumeste un localnic din Shijiazhuang vazand extinderea suprafetei terenurilor agricole din jurul birourilor unui fermier. "Ar fi luptat impotriva", a continuat acesta, facand aluzie la soarta mosierilor dupa ce Mao a preluat puterea, in 1949. Doua milioane dintre acestia au fost ucisi.