Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Editorial Constantin Rudnitchi

Taxarea depozitelor din Cipru, salvare sau dezastru?

Taxarea depozitelor din Cipru, salvare sau dezastru?


Conditiile ajutorului financiar acordat Ciprului arunca in aer principiile europene: uniunea bancara, ajutorul Bancii Centrale Europene si lupta cu datoriile suverane. Scuza? Altfel se lucreaza cu un spatiu economic off-shore.

Uniunea Europeana (UE) a mai inventat o metoda prin care impune un plan financiar de salvare a unui stat aflat in dificultate. Statul respectiv este Cipru, economie care face parte din zona euro. Suma pe care urmeaza sa o primeasca este de 10 miliarde euro. Pana aici, nimic neobisnuit.

Ceva cu totul special urmeaza abia acum: pentru ca povara imprumutului sa fie mai mica, UE si Cipru au convenit sa taxeze toate depozitele bancare aflate in bancile cipriote.

Schema de taxare este, la aceasta ora, (pentru ca se poate ca lucrurile sa se mai schimbe si sa mai negocieze) de tipul urmator: toate depozitele bancare mai mici de 100.000 euro vor fi taxate cu 6,75 de procente, iar cele mai mari de 100.000 euro vor fi taxate cu 9,9%. In plus, cota unica de impozitare a profitului companiilor va creste de la 10% la 12,5%.

Taxarea depozitelor, incalcarea proprietatii

Ideea taxarii depozitelor este ciudata din cateva puncte de vedere. In primul rand, exista mari semne de intrebare fata de intrarea cu forta in depozitele unor persoane fizice sau juridice. Exista deja o contestare a acestei masuri din punctul de vedere al incalcarii dreptului de proprietate. O astfel de masura ar avea toate sansele sa fie respinsa de Curtea Constitutionala din orice stat european.

Desigur, sesizand problemele legate de incalcarea proprietatii, pentru aplicarea masurii s-a prevazut compensarea taxarii depozitelor bancare cu actiuni ale bancilor, girate cu eventuale venituri obtinute din exploatarea gazelor naturale. Sa ne aducem aminte ca statul cipriot este pe cale de a confirma descoperirea unor rezerve importante de gaze naturale.

Cu toate acestea, masura taxarii depozitelor este stupefianta prin prisma faptului ca la nivelul UE depozitele mai mici de 100.000 euro sunt garantate de un fond national creat special pentru acest scop. Si atunci, cum poti taxa un depozit care este garantat? Iata ca UE a inventat si aceasta varianta.

De altfel, fara a aduce neaparat o rezolvare de fond a situatiei, negociatorii ciprioti au propus o alta schema de taxare a depozitelor si anume 3% pentru depozitele mai mici de 100.000 euro si 12,5% pentru cele mai mari de 100.000 euro. In fine, indiferent de nivelul taxarii, problema de fond - taxarea unor depozite garantate - ramane.

Cozi la ghiseele si ATM-urile bancilor

Dar planul de salvare al Ciprului ridica si alte semne de intrebare. Este pentru prima data cand UE apeleaza la taxarea depozitelor in banci ale persoanelor fizice si juridice. Este un precedent periculos? Comisarul european pentru afaceri economice si financiare, Olli Rehn a declarat ca aceasta masura nu se va aplica si altor state.

Este insa suficient sa se aplice in Cipru pentru a naste o serie intreaga de semne de intrebare si indoieli. De altfel, imediat dupa anuntul acestei masuri, depunatorii ciprioti s-au ingramadit sa retraga bani din depozite. Nu au reusit, pentru ca bancile erau inchise, automatele bancare nu aveau bani suficienti, iar transferurile bancare online au fost blocate. Asadar, nimeni nu a putut sa salveze nimic din ceea ce avea in banci.

Dar experimentul Cipru mai aduce o premiera. In ultimii ani de criza s-a discutat intens despre pretul pe care contribuabilul european a fost nevoit sa-l plateasca pentru salvarea bancilor. Adica, statele au imprumutat bancile aflate in dificultate, pentru a le salva, pentru ca dupa aceea sa fie nevoite sa se imprumute la randul lor pentru a putea acoperi cheltuielile de functionare ale statului. S-a aplicat celebra sintagma statul salveaza bancile, dar pe stat cine il salveaza?

Cifrele seci arata ca de la inceputul crizei, statele au sustinut financiar bancile, prin fonduri sau prin garantii, cu 4.600 miliarde euro si in acelasi timp datoria publica a UE a crescut de la 60% din PIB, in anul 2007, la 80% din PIB, la sfarsitul anului trecut.

Cine plateste in locul bancilor? Depunatorii

De data aceasta, in Cipru, planul nu a mai luat-o pe ocolite, ci a ajuns direct la cetateni, sau mai exact la depunatorii din banci. Pe ei i-a penalizat. Ei sunt primii care platesc in locul bancilor. Pentru ca planul de salvare al statului Cipru a plecat de la problemele pe care le au doua banci importante, banci care au avut expuneri asupra Greciei si care au avut de suferit ca urmare a stergerii datoriei statului elen.

A fost vorba despre un real santaj al UE care a conditionat finantarea unei banci importante cipriote de derularea acestui program de ajutor international.

De fapt, s-a apelat la taxarea depozitelor bancare pentru ca suma imprumutata de la creditorii internationali sa fie cat mai mica. Estimarile arata ca alaturi de cele 10 miliarde euro primite ca ajutor de urgenta, taxarea depozitelor va mai aduce aproximativ 5,8 miliarde euro statului cipriot.

Si totusi, unele lucruri sunt greu de inteles. Daca se salveaza banci cipriote, de ce nu se foloseste EFSF, fondul de urgenta, creat de UE tocmai pentru a imprumuta bancile si nu statele si, in felul acesta, pentru a evita cresterea datoriei publice? (Dupa acest imprumut, Cipru ajunge la o datorie publica de 100% din PIB).

De ce nu se utilizeaza finantarea Bancii Centrale Europene, al carei presedinte declara anul trecut ca va face apel la toate mijloacele pe care le detine pentru a salva bancile? Este UE constienta ca in felul acesta uniunea bancara, care tocmai se construieste, este pusa serios sub semnul intrebarii?

Un off-shore care are parte de un tratament special

Singura explicatie legata de taxarea depozitelor din bancile cipriote pe care o primim de la responsabilii europeni este aceea ca se aplica o metoda specifica unui spatiu off-shore. De fapt, economia si sistemul bancar din Cipru au doua caracteristici importante. Sistemul financiar are active de patru ori mai mari decat PIB-ul, care ajunge abia la 20 miliarde euro.

Avem, asadar, o economie cu o industrie financiara supradimensionata, pe modelul irlandez si care se bazeaza pe o fiscalitate prietenoasa pentru invesitori. In al doilea rand, caracteristicile off-shore fac ca mai bine de jumatate din sumele aflate in depozitele bancilor cipriote sa apartina unor cetateni straini, cu precadere rusi.

Este clar ca acestora nu le pica bine o impozitare de 10%, dar nici nu pot fi foarte vocali. Dintr-un motiv simplu: multi dintre cei cu conturi in Cipru pot justifica cu greu in tara lor banii depusi in insula Afroditei. Iar acest lucru este valabil si pentru romanii cu firme sau conturi in Cipru.

Teoretic, masura UE este foarte bizara. Practic, ea isi poate gasi explicatii. O intrebare ramane, totusi: va duce aceasta masura la un exod al capitalui catre alte destinatii off-shore sau chiar catre tara de origine? Greu de spus. Cert este ca taxarea depozitelor bancare loveste Cipru acolo unde o doare mai tare, in beneficiile off-shore pe care le oferea acest stat.

Taxarea depozitelor bancare s-ar putea sa atarne mai greu chiar decat datoria publica a micului stat mediteraneean. Investitorii ar putea abandona Ciprul, iar acest lucru ar fi o lovitura mai grea decat rambursarea celor 10 miliarde primite de la UE.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 2338 ori