Estonia, membru model al zonei euro. Dovada ca austeritatea functioneaza

Estonia poate fi considerata un model pentru zona euro, pentru ca in aceast stat masurile de austeritate au functionat. Insusi ministrul de Finante, Jurgen Ligi, a declarat ca succesul tarii se bazeaza pe austeritate.

Ministrul a explicat de ce datoria nationala estoniana este de doar 6% din PIB, iar tara a inregistrat surplus bugetar si o crestere economica de aproape 8% pentru 2011.

Economia Estoniei s-a contractat cu 18% in perioada 2008-2009, o consecinta directa a crizei economice globale, dar populatia tarii a fost dispusa sa accepte masurile dificile care se impuneau, a declarat Ligi intr-un interviu exclusiv pentru CNBC.

Ministrul de Finante al Estoniei

Functionarii publici au suferit reduceri salariale de 10%, iar ministrii de 20%. Varsta de pensionare a crescut, iar politicile privind asigurarile de sanatate au devenit mai stricte, pe cand cele privind concedierile au fost relaxate.

Ce a facut diferenta

Spre deosebire de cazul altor tari, in care aceste masuri au provocat greve, proteste ample si schimbari guvernamentale, estonienii "au inteles ca trebuie sa renunte la ceva", a comentat ministrul.

Multe tari europene au introdus masuri de austeritate, dar Ligi a declarat ca acestea nu sunt suficient de vizibile: "oamenii traiesc bine si consuma mai mult decat ar trebui".

De fapt, "grecii si spaniolii cheltuiesc mai mult decat estonienii, (...) dar sunt nefericiti", a continuat acesta. Aceasta stare contrasteaza cu optimismul estonienilor datorat faptului ca "traiesc pe masura posibilitatilor lor".

Optimismul ii ajuta sa creada ca viitorul va fi mai bun decat prezentul, ceea ce nu se poate vedea in restul zonei euro.

Performanta Estoniei este impresionanta. De la o incetinire a economiei cu 18% in 2008-2009, urmata de o reducere bugetara de 500 de milioane de dolari, PIB-ul estonian a crescut cu 3,1% in 2010, potrivit ministrului de finante.

Boom-ul din sectorul tehnologic, unde compania Skype este cel mai bun exemplu, stabilitatea euro si taxele mici din sectorul corporate (atingand chiar nivelul zero la profiturile reinvestite), au transformat aceasta tara intr-o destinatie atractiva pentru investitori. In consecinta, exporturile au crescut cu 53% in 2011 fata de 2010.

Estonia in fata MES

Estonia ar trebui sa contribuie cu pana la 1,3 miliarde de euro cu ocazia aderarii la Mecanismul European de Stabilitate (MES). Aceasta este o suma imensa pentru o tara cu un buget anual de aproximativ sase miliarde de euro.

Ministrul de finante a declarat insa ca tara nu se va da inapoi de la a contribui la acest nou fond de salvare.

"Desigur ca este o suma considerabila de bani, dar daca ai o problema internationala, trebuie sa o rezolvi la nivel international. Daca toata lumea incearca sa rezolve problema la ei acasa, nu functioneaza si ar duce la costuri mult mai mari. (n.r. MES) Este o asigurare comuna pentru o problema comuna", a spus Ligi.

In continuare, estonianul a intarit sprijinul tarii sale pentru euro: "Estonia va fi intotdeauna in zona euro".

Pe langa acest optimism la nivel de guvern, Estonia are insa si probleme.

OCDE a avertizat tara ca trebuie sa isi reduca riscul de expunere la socuri externe si sa se protejeze impotriva ciclurilor economice viitoare de boom si criza.

Piata sa financiara trebuie sa fie supravegheata mai eficient pentru a preveni o creditare excesiva, iar eficienta politicilor de ocupare, protectie sociala si educatie trebuie imbunatatita.