Bloomberg: UE invata din greseli si cere mai multe de la Romania si Bulgaria pentru a adera la euro

Stacheta pentru statele membre ale Uniunii Europene din Europa de Est care vor sa adere la moneda euro a fost ridicata putin mai sus, observa publicatia Bloomberg.

Bulgaria este ultima tara din fostul bloc socialist care vrea sa adere la euro, dupa ce saptamana trecuta a primit aprobarea Uniunii Europene pentru candidatura sa.

Insa tara vecina a fost nevoita sa accepte conditii mai stricte decat statele care au trecut pana acum la euro.

In plus, ministrii de Finante din zona euro au sugerat ca noile conditii se vor aplica si altor state din regiune, precum Croatia si Romania, care vor sa urmeze Bulgariei in procesul de aderare la zona euro.

Bulgaria, cea mai saraca tara membra a Uniunii Europene, indeplineste toate criteriile nominale pentru aderare la ERM-2. Moneda nationala, leva, este deja legata de euro, datoria publica este sub media din zona euro si sub limita de 60% din PIB ceruta de UE si se inregistreaza un surplus bugetar.

Insa, dupa problemele provocate de datoriile Greciei si scandalurile cu privire la spalarea de bani din tarile care au aderat recent la euro, precum Letonia, Uniunea Europeana nu mai vrea sa isi asume riscuri.

In consecinta, spre nemultumirea autoritatilor bulgare, au fost incluse solicitari suplimentare, precum cooperarea cu uniunea bancara europeana si masuri pentru combaterea coruptiei.

"Aspectele ce tin de supervizarea bancara, convergenta institutionala si cea reala au dobandita o pondere mai importanta cand vine vorba de acceptare de noi membri in clubul euro. Aceasta seamana cu modificarea regulilor in timpul jocului, dar este ceva necesar dupa criza datoriilor", sustine Ciprian Dascalu, economist sef pentru Balcani la ING Bank NV.

Noile conditii de aderare se vor aplica, aproape sigur, si Croatiei, care saptamana trecuta a reiterat faptul ca intentioneaza sa se alature mecanismului ERM-2 in 2020.

La doar o zi dupa ce Uniunea Europeana a anuntat ca sprijina candidatura Bulgariei, guvernatorul Bancii Nationale a Croatiei, Boris Vujcic, a declarat ca aderarea la zona euro este "urmatorul pas natural" pentru statul respectiv.

In cazul Romaniei, planurile de aderare nu sunt la fel de inaintate. In plus, exista ingrijorari similare cu privire la coruptie, noteaza Bloomberg, un subiect care tine Bulgaria si Romania in afara spatiului Schengen.

Un alt motiv de ingrijorare este prapastia veniturilor care le separa de statele mai bogate din UE.

De aceea, blocul comunitar cere Bulgariei sa asigure o convergenta economica sustenabila, o conditie care nu a fost impusa statelor baltice atunci cand acestea au cerut sa se alature mecanismului ERM-2.

Insa, noile solicitari arata ca UE invata din greselile trecutului pe masura ce zona euro se extinde, subliniaza Daniel Gros, directorul Centrului de Studii pentru Politici Europene (CEPS) din Bruxelles.

"Experienta statelor baltice a aratat ca, daca o tara cu un nivel al veniturilor mult mai redus se alatura zonei euro, ar putea intra intr-un ciclu periculos de tip boom-bust. Este absolut necesar ca UE sa fie stabilizata si va fi si in interesul tarilor candidate sa imbunatateasca statul de drept acasa", a apreciat Daniel Gros.

In luna mai a acestui an, Romania a anuntat ca isi va prezenta strategia de aderare la euro pana la sfarsitul anului. Potrivit celui mai recent program de convergenta, Romania vrea sa ajunga pana in 2020 la un PIB per capita echivalent cu 70% din media din zona euro, fata de aproximativ 60% in prezent.