Dilema europeana: Cum salvam euro?

Alegerile din Franta si Grecia care s-au defsasurat in weekend au provocat o criza de incredere, care in cele din urma ar putea sa puna la pamant moneda unica europeana si sa impinga zona euro intr-o recesiune mai profunda.

Noii lideri, de la palatul Elysee si al Parlamentul elen, sunt cei care trebuie sa recastige increderea pietelor, aigurandu-le ca sunt dispusi sa respecte acordurile existente si sa contribuie la salvarea euro, potrivit CNN.

Declaratiile cu privire la renegocierea contractelor din trecut si intoarcerea la cheltuielile risipitioare nu sunt tocmai ce asteapta Wall Street-ul si pietele financiare. Astfel de afirmatii nu vor face decat sa alunge capitalul din regiune.

Toata aceasta incertitudine existenta pe piete confirma nevoia unor noi solutii mai concrete cu privire la criza euro, solutii care sa implice o uniune mult mai stricta din punct de vedere economic.

Dar, inainte ca o solutie permanenta sa fie adoptata, trebuie recastigata increderea pietelor. Wall Street asteapta ca noile guverne europene sa garanteze respectarea acordurilor stabilite de predecesorii lor si sa-si dovedeasca angajamentul fata de euro. Dupa acesti pasi, poate fi vorba de eliberarea de euro-obligatiuni si transferuri financiare in cadrul zonei euro.

Pana acum, pietele au "digerat" noua schimbare din Franta legata de faptul ca presedintele ales al Frantei va fi socialist si, pe de alta parte, ca sistemul politic al Greciei a cazut intr-un haos total. Poporul grec a votat din pura frustare, fara a le oferi partidelor politice traditionale o majoritate in Parlament pentru a forma un guvern.

Dar, haosul din sistemul politic grec se va prabusi in cele din urma. Cel mai probabil, grecii vor merge din nou la urne pe 10 iunie dupa ce va deveni clar ca nu se poate forma o coalitie castigatoare. Alegerile din weekend-ul trecut vor fi privite ca unele de prim scrutin, in care oamenii voteaza emotional.

Cele doua partide traditionale, partidul de centru-dreapta - Noua Democratie - si cel de centru-stanga, Pasok, vor primi suficiente voturi in alegerile urmatoare pentru a forma un guvern de coalitie, considera analistii internationali. Reprezentantii ambelor partide au declarat ca vor cauta sa faca numeroase schimbari in acordurile de salvare a tarii, in scopul de a renunta la programele de austeritate, dar ambele si-au declarat angajamentul fata de euro.

In Franta, Francois Hollande se pregateste sa deschida "cutia" socialismului. Sunt 17 ani de cand un partid socialist nu a mai calcat in Palatul Elysee.

Hollande declara in urma cu cateva saptamani ca singura modalitate de a salva tara este cresterea economica realizata prin cheltuieli guvernamentale mari si anularea masurilor de austeritate, pe care presedintele Nicolas Sarkozy le-a convenit in Pactul Fiscal cu UE. Iar acest prim pas pe care l-a facut Hollande ar putea fi o greseala.

Guvernele din Franta si Grecia trebuie sa inteleaga ca austeritatea si cresterea economica nu se exclud reciproc. Tipul de crestere care rezulta din cheltuielile guvernamentale poate fi sustinuta numai in cazul in care sectorul privat se dezvolta intr-un ritm suficient de rapid. In caz contrar, orice castiguri ar putea fi temporare si s-ar adauga la povara datoriei.

In final, este vorba de utilizarea eficienta a resurselor. A cheltui miliarde pentru a angaja sute de bugetari neproductivi care sa produca o valoare mica in economia de ansamblu a tarii poate fi o eroare fatala. In schimb, a cheltui miliarde pentru a construi motoare de crestere economica, care sa se auto-sustina, precum un campus de cercetare sau un fond pentru start-up-uri poate fi o idee salvatoare.

Insa, toate discutiile despre crestere versus austeritate se adreseaza doar problemelor pe termen scurt care afecteaza Grecia, Franta si restul zonei euro si sar peste problemele structurale care au creat criza datoriei suverane. Aceasta criza nu se va termina pana cand cei 17 membri ai zonei euro nu vor integra pe deplin politicile lor fiscale si monetare, iar asta ar insemna un transfer masiv de suveranitate.

Pe de alta parte, Francois Hollande spune ca este in favoarea BCE de a emite eurobonduri "pentru a sprijini membrii zonei euro care au probleme in a se finanta pe piata".

Emiterea de eurobonduri ar fi o solutie de durata, insa aceasta nu poate functiona decat daca toti membrii zonei euro ar fi de acord sa adopte un regim fiscal comun fiindca ar insemna automat un amestec al datoriilor si un transfer de risc in regiune.

Prin urmare, Hollande sprijina euro-obligatiunile, subliniind faptul ca acesta ar fi un prim pas real pentru solidificarea uniunii monetare. Dar, presedintele francez nu ar trebui sa convinga numai propriul guvern sa renunte la controlul fiscal ci, de asemenea, si pe toti ceilalti membri din zona euro, inclusiv pe cancelarul german, Angela Merkel, care se opune vehement ideii.

Dar, inainte de toate acestea va trebui sa linisteasca pietele si pe ceilalti membri din zona euro dovedindu-le ca Franta este solvabila si responsabila.