Europa de Est, vesnic datoare

Tarile din Europa Centrala si de Est s-ar putea afla in depresiune economica inca mult timp dupa ce economiile occidentale, la fel ca cele ale Rusiei si Chinei, vor iesi din actuala criza economica.

Pentru care dintre tarile central si est-europene actuala criza se va transforma intr-o centura a saraciei si instabilitatii? Cine va sucomba si cine mai are sanse sa iasa la liman?, se intreaba analistul rus Iaroslav Simov, intr-un amplu comentariu publicat in cotidianul rus Gazeta.

Potrivit lui Simov, pentru a raspunde la aceste intrebari este important sa fie analizati o serie de factori. Primul arata cat de tare este legat sectorul financiar al fiecarei tari in parte de bancile occidentale si de creditele oferite de acestea.

Al doilea dezvaluie cat de echilibrata fusese politica de creditare si cea bugetara a respectivelor guverne in timpul cresterii economice inregistrate la mijlocul acestui deceniu. Din acest punct de vedere, Polonia si Slovacia se afla intr-o situatia mult mai buna decat Ungaria, considera analistul rus.

Este important de vazut si cat de mult s-a inglodat in datorii - credite in dolari si euro - populatia acestor tari.

Nu in ultimul rand, conteaza cat de mare fusese exportul fortei de munca din aceste tari spre Europa Occidentala. Cu alte cuvinte, cati muncitori se vor intoarce, din cauza crizei, acasa, ingreunand astfel situatia economica din tarile lor. Pentru Polonia, Lituania si Romania acest lucru ar putea deveni o problema serioasa, pentru Cehia - mai putin.

Plecand de la factorii sus-mentionati, analistul rus ajunge la concluzia ca, dintre toate tarile regiunii, sanse mari de a se mentine pe linia de plutire au Cehia, Slovacia - care a reusit cu succes sa adere la zona euro - si Slovenia, cea mai dezvoltata dintre tarile postcomuniste.

Situatia Poloniei nu este pe deplin clara. Totul va depinde de cat de reusita se va dovedi politica inaspririi economice elaborata de guvern, de cat de bine vor dramui autoritatile imprumuturile straine si de cat de stabila va fi atmosfera politica din tara.

In ceea ce priveste Letonia, Estonia si Ungaria, chiar daca cele trei conditii expuse si in cazul Poloniei vor fi onorate, aceste tari vor iesi oricum din criza intr-un mod mult mai dureros si prelungit.

In cazul Romaniei si Bulgariei, cei mai 'proaspeti' membri ai UE, situatia de criza se complica prin saracia extrema - dupa criteriile europene -, prin coruptia fantastica si ineficienta birocratiei locale, subliniaza analistul rus.

Deocamdata, Occidentul nu se grabeste sa arunce tarilor central si est-europene un colac financiar de salvare. In primul rand, resursele Occidentului nu sunt nelimitate, tarile vestice confruntandu-se la randul lor cu probleme.

In afara de aceasta, creditele externe transforma regiunea estica si sud-estica a UE in niste datornici lipsiti de speranta ai partenerilor occidentali si ai institutiilor financiare internationale.

Practic, multe dintre tarile regiunii vor fi private, pentru multi ani de acum incolo, de posibilitatea de a desfasura o politica economica independenta, noteaza Iaroslav Simov.

Regiunea revine, astfel, la situatia interbelica, cand Europa Centrala si de Est prezenta, in afara URSS, o serie de state slab dezvoltate din punct de vedere economic si o 'zona de tampon' din punct de vedere politic.

In actuala situatie, un factor pozitiv, comparativ cu situatia de atunci, il constituie existenta structurii supranationale a UE, care, de pe de o parte, garanteaza mentinerea in aceste tari a unor regimuri democratice, iar pe de alta parte - niveleaza concurenta dintre anumite puteri occidentale pentru zonele de influenta din regiune.

Cauze posibile

Printre cauzele care au dus la aceasta situatie dramatica a tarilor din Europa Centrala si de Est s-ar numara, in opinia analistului rus, euforia liberala a anilor 1990, cand multe tari au mizat pe instrumentele si investitiile occidentale ca pe principalele parghii de relansare economica.

Un alt factor ar fi mostenirea perioadei comuniste, care a dus la o dezindustrializare partiala a regiunii. De asemenea, Simov mentioneaza faptul ca multe dintre aceste tari au pierdut pietele de desfacere din fosta URSS.

Doar Cehia si Slovenia au reusit sa se reorienteze cu succes spre noi piete de desfacere, in timp ce produsele altor tari din regiune sunt considerate neconcurentiale in Occident.

In opinia analistului rus, actuala criza economica va avea consecinte politice importante pentru tarile central si est-europene. In primul rand, rolul politic al acestor tari se va reduce in mod semnificativ in cadrul UE: gradul de indatorare si caracterul mult mai prelungit al crizei nu le va permite acestor tari, intre care si Poloniei, sa actioneze fara asentimentul partenerilor occidentali.

In al doilea rand, UE in general se va pomeni la o 'rascruce strategica'. Transformarea Europei Centrale si de Est intr-o mare regiune depresiva va aduce UE in fata unei dileme: fie sa accelereze procesul de integrare intr-un mod radical, conform caruia imputernicirile guvernelor nationale vor depinde direct de potentialul economic al acestor tari, fie dimpotriva: sa salveze partea prospera a Europei si sa arunce peste bord 'balastul', renuntand astfel la Tratatul de la Lisabona si lansand asa-zisa 'Europa a unor viteze diferite'.

Aceasta din urma varianta ar insemna, practic, lasarea Europei Centrale si de Est in voia sortii. Totusi, in opinia lui Simov, prima varianta pare cea mai probabila, in conditiile in care UE se prezinta ca un proiect ambitios.

In al treilea rand, impartirea Europei in cea 'veche' si 'noua' va tine deja de 'trecutul de dinaintea razboiului din Irak'. Rolul SUA in Europa Centrala si de Est se va diminua considerabil ca urmare a crizei.

Analistul rus prognozeaza ca amplasarea de elemente ale scutului american antiracheta in Europa, in calitate de simbol al influentei americane in regiune, ar putea fi sistata.