In vino veritas: Europa ezita sa liberalizeze piata vinurilor

Luni, 18 Iunie 2007, ora 17:15
1057 citiri

The Economist, 18 iun - Au politicienii europeni incredere in piata? Cu siguranta trebuie sa aiba incredere. in ciuda comentariilor vehemente facute in diverse zone ale continentului cu privire la aspectele negative ale capitalismului, Europa se pricepe la afaceri, punand bazele unor companii globale, care se extinde in intreaga lume.

Cu toate acestea, daca luam in considerare o industrie cu care se mandresc europenii la nivel local, cum ar fi cea a vinului, ne putem intreba daca liderii lor cred cu adevarat in concepte precum riscul si recompensa, sau profitul si pierderile.

Luna viitoare, Comisia Europeana va anunta o propunere modesta pentru reformarea industriei puternic subventionate si indeaproape controlate a vinului, noteaza Peter Schrank in articolul sau din The Economist. Pana si oficialii de la Bruxelles, obisnuiti cu discutiile si controversele, au batut in retragere in fata reactiei adverse a guvernelor nationale.

Desi fiecare guvern are o viziune proprie,reactia generala a industriei vinului din Europa a fost accea de a rezista in fata indemnurilor la liberalizare, in numele traditiei si al inaltei culturi. Atitudinea refractara nu are drept motiv aspectul financiar - dimpotriva, intrucat Comisia a explicat cu claritate faptul ca nu retrage nici un cent din bugetul pentru vin.

Mariann Fischer Boel, comisarul european pentru agricultura - de origine daneza, concluzioneaza ca "exista mai multa tensiune in vin decat am vazut in oricare alt produs agricol": Era de asteptat ca acest subiect sa creeze controverse. Vinul a fost intotdeauna important pentru oameni. Consumatorii din zonele Europei in care nu exista podgorii aduc intotdeauna vinuri acasa atunci cand se intorc din calatorii. Insa atunci cand e vorba despre industria europeana producatoare de vinuri, rafturile gem loiale sub povara vinurilor produse local, indiferent de pretul sau de calitatea lor.

Cand semnatarul articolului a vizitat podgoriile de pe Valea Moselle, de la granita germanoluxemburgheza,podgorenii luxemburghezi s-au cutremurat la auzul posibilitatii de a-i servi vin de pe partea germana a granitei. Cu o generatie in urma, fermierii incapatanati nu acceptau sa bea vin facut in satul invecinat, marturiseste Jerry Scheuer, reprezentant al agentiei nationale pentru comercializarea vinului.

Insa nu toata agitatia starnita tine de domeniul ideologiei. Exista diferente in modalitatea de folosire a zaharului in nordul si in centrul Europei pentru a creste vigoarea vinului in anii prosti. Cele mai dure batalii sunt purtate insa in ceea ce priveste liberalizarea - ideea curajoasa de a produce vin pe care consumatorii sa doreasca sa il cumpere.

In prezent, regulile pentru procederea vinului se numara printre cele mai complexe din domeniul agricol. in cazurile in care strugurii sunt produsi pentru consumul la masa, UE nu ofera nici o subventie, insa in cele in care strugurii sunt produsi pentru vin, oficialii europeni trebuie sa aprobe totul, incepand de la locul de plantare a vitei de vie si pana la informatii care vor aparea pe eticheta sticlei.

Prea multe subventii pentru industria vinului pot reprezenta, insa, o 'recompensa' pentru esec. In momentul de fata, aproximativ o jumatate de miliard de euro este cheltuita anual pentru distilarea vinului nedorit in alcool industrial, dintr-un total de 1,3 miliarde de euro - bugetul anul al UE pentru industria vinului. Unele vinuri sunt produse mai mult sau mai putin exclusiv pentru a fi distruse, explica Fischer Boel.

Situatia aceasta nu poate continua. Potrivit planurilor ei, bugetul ar trebui sa fie folosit pentru promovarea vinurilor europene pe pietele de peste ocean, precum si pentru incurajarea crearii de afaceri in domeniul vinului in zonele cu podgorii - cum ar fi muzee si rute pentru turism.

Organizarea productiei Franta si Luxemburgul sunt mai ingrijorate de discutiile purtate cu privire la restrictiile impuse plantarii. In definitiv, sustin francezii, daca fermierii pot planta vita de vie unde doresc, ei vor primi subventii pentru a planta acolo unde sunt costurile cele mai mici. Asemenea podgorii ar putea produce vinuri mediocre, care necesita tratarea cu "tehnici industriale" pentru a deveni placute la gust, afirma oficialii francezi. Potrivit unui oficial francez, domeniul vinului este atat de complex incat are nevoie de supervizare din partea statului pentru a avea o activitate buna.

Intre timp, in Luxemburg, oficialii se tem ca, in cazul in care restrictiile privitoare la plantare vor fi ridicate, fermierii vor fi tentati sa abandoneze pantele abrupte dinspre Moselle, care necesita de patru ori mai multa munca decat terenurile mai joase. Pentru un strain, o asemenea temere poate parea stranie, insa pantele abrupte aduc un vin mult mai valoros, compensand munca suplimentara pe care trebuie sa o depuna fermierii. Explicand acest lucru, oficialii povestesc ca terenul terasat dateaza de acum cel putin doua milenii.

"Vinul este diferit, are suflet", afirma Ferdinand Hoffstetter, persoana de mare influenta in cadrul Ministerului pentru Agricultura si Viticultura. Atat Franta cat si Luxemburgul sunt pricepute la a face bani de pe urma vinului. Viticultorii din cele doua tari castiga deja mai mult decat cei din alte tari ale Europei.

Luxemburgul, in mod special, nu a ramas aproape niciodata cu vinuri nevandute. Liberalizarea ar putea permite celor mai de succes viticultori sa aiba profituri mari. Insa exista ceva ce opreste guvernele europene din a accepta aceasta perspectiva. Poate ca este vorba despre "sufletul" din sticla de vin. Odata ce un lucru are spiritul sau, e greu de lasat soarta lui pe mana pietei.

<b>Bloombiz</b>

(Sursa: <a href=http://www.rompres.ro/ target=_blank>Rompres</a>)