Sanctiunile economice indreptate impotriva Rusiei fac victime in ambele tabere

Razboiul sanctiunilor indreptate impotriva Rusiei nu pare sa dea rezultatul dorit de catre Occident. SUA si UE par sa fi mizat de la inceput pe strategii gresite, iar efectul acestora poate destabiliza inca odata economia globala.

In urma cu patru ani, europenii deschideau poarta unei cooperari cu Kievul sub promisiunea unei cresteri economice stabile rezultate in urma aplicarii unor masuri reformiste care sa sporeasca stabilitatea democratiei in Ucraina.

Masura parea copiata dupa modelul saptezecist al deschiderii economice initiat de cancelarul Willi Brandt si s-a bucurat de acordul Washingtonului care a vazut in extinderea influentei UE inspre Est o asumare a responsabilitatii de catre partenerii sai europeni din NATO.

Cu toate acestea, Bruxellesul nu a reactionat in timp util la lipsa masurilor reformiste de la Kiev, revolutia de pe Maidan si ulterioarele schimbari din Ucraina, dand prilejul Kremlinului sa isi afirme pozitia intr-o zona cuprinsa de tulburari de la granitele Rusiei.

Acum, atat occidentalii, cat si rusii observa brusc cum miza jocului se ridica la neasteptata cota a pariului pe stabilitatea economica a unor piete ce abia s-au redresat dupa valurile crizei financiare, relateaza EUobserver.

Putin redesteptat

Aplicarea primelor sanctiuni de catre Washington, odata cu anexarea Crimeei de catre Rusia si apoi, inasprirea acestora, ca raspuns al Europei Unite dupa doborarea avionului Malaysia Airlines, duc noul Razboi Rece intr-o zona periculoasa pentru economia globala.

Momentul crizei ucrainiene i-a dat lui Vladimir Putin posibilitatea de a-si creste cota de popularitate in randul electoratului rus si de a-si pune din nou pe masa planul de realizare al Uniunii Eurasiatice, in care zona Ucrainei este prefigurata ca zona tampon intre UE si posibila constructie politica a lui Putin.

De la 61%, cu sanse de a se indrepta spre 50%, cota de popularitate a liderului de la Kremlin a crescut in cateva luni la 85%, conform ultimelor sondaje. Iar jocul sanctiunilor face victime colaterale in toate taberele.

Lovitura prin ricoseu

In Ucraina, masurile de reforma fac pasi inceti, guvernul de la Kiev fiind mai degraba ocupat cu gestionarea problemelor generate de separatistii pro-rusi.

Economic, cresterea promisa de europeni nu tinde sa isi faca aparitia, PIB-ul Ucrainei inregistrand o reducere de 10% in acest an, iar cele mai optimiste prognoze abia daca aloca o crsstere de 1% in 2015 pentru economia Ucrainei.

Rusii se confrunta si ei cu o devalorizare brusca a rublei si o inasprire a conditiilor de viata, pe masura ce firmele din vest au retras 35 de miliarde de dolari din economia ruseasca, iar nivelul s-ar putea ridica pana la 150 de miliarde de dolari.

Rusii au carte puternica in mana, cea a rezervelor de combustibil, Europa aprovizionandu-se cu 40% din gazele naturale arse in UE si cu 33 % din petrol, direct din conductele rusesti.

Cat va putea sa joace Putin aceasta carte ramane un semn de intrebare, in conditiile in care combustibilul rusesc are o proportie de 75% din totalul exporturilor din Rusia. Nici bancherii europeni nu privesc prea fericiti situatia blocadei economice, 75% din imprumuturile acordate de acestea in 2013 fiind directionate catre bancile rusesti.

Amanarea unei strategii energetice a UE, pe fondul tensiunilor existente intre Uniune si Rusia, ca si reducerea schimburilor economice l-au facut pe ministrul de Finante german Wolfgang Schaeuble sa admita ca escaladarea crizei ucrainiene a redus dezvoltarea economica in toata Europa.

Cresterea productiei de petrol in Arabia Saudita si negocierile cu Iranul ar putea reprezenta o solutie pentru o Uniunea Europeana ramasa in "pana prostului" si un scenariu de cosmar pentru Putin.

Dar pericolul unui al treilea dus rece generat de o criza economica in Europa, Rusia si Statele Unite ramane inca un potential pericol care sta sa apara in urma inaspririi sanctiunilor economice.