Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Schengen, intre suspendare si abolire. Ce ar fi mai bine pentru Europa?

Schengen, intre suspendare si abolire. Ce ar fi mai bine pentru Europa?
Criza imigrantilor a inceput sa puna probleme intregului bloc comunitar acum 6 luni, moment din care observatorii, ba chiar si politicienii implicati in gestionarea fenomenului, au inceput sa puna in discutie relevanta si viabilitatea tratatelor Schengen si Dublin adoptate in cadrul UE.

Nimeni nu poate spune insa daca acestea ar trebui doar suspendate sau, pur si simplu, abolite. Intr-un fel, tratatul de la Dublin a fost suspendat in mai multe randuri, selectiv, pentru a raspunde necesitatilor de moment ale unui stat sau altul, relateaza analistul Solon Ardittis intr-un comentariu EUObserver.

Pauze dese

Regulamentul Dublin a fost una din "capcanele birocratice" puse in calea imigrantilor, acestia fiind obligati sa demareze procedurile de solicitare de azil in primul stat declarat sigur din traseul lor.

Cu toate acestea, in multe cazuri, prevederile tratatului au fost suspendate dupa cum a convenit unui guvern sau altul. Biroul Federal pentru Imigratie si Refugiati din Germania a suspendat, pe 21 august, prevederile tratatului de la Dublin in cazul refugiatilor din Siria.

Comisia Europeana a incurajat imediat aceasta decizie, definind-o "un act de solidaritate europeana", recunoscand ca statele de la granitele externe ale UE nu pot fi lasate sa se descurce singure sub povara fluxului masiv de refugiati.

In mod oficial, Germania este singurul stat care aplica suspendarea tratatului de la Dublin, desi Cehia si alte state europene au recurs, de asemenea la masuri similare, dar cu alte efecte.

Ungaria, de exemplu, a decis inca din luna iunie sa suspende prevederile regulamentului Dublin, desi, in cazul Budapestei, acestea vizeaza neprimirea inapoi a refugiatilor care au apucat sa tranziteze tara indreptandu-se spre vestul continentului.

La acel moment, Budapesta a afirmat ca tara este supraaglomerata de imigranti, desi ulterior oficialitatile au fost nevoite sa isi revizuiasca pozitia.

Suspendari implicite

Alte exemple de suspendare a legislatiei comune privind imigratia si dreptul la azil al refugiatilor de razboi vizeaza netrimiterea inapoi in Grecia a unor grupuri de refugiati, in contextul in care conditiile de cazare din taberele deschise de statul elen s-au dovedit a fi improprii.

Nevoia unei reforme aduse tratatului de la Dublin devine pregnanta, pe masura ce toti observatorii avertizeaza ca fenomenul migrationist din Orientul Mijlovciu si nordul Africii va creste in amploare in urmatoarele luni.

Intr-un fel, regulamentul Dublin a fost gresit conceput inca de la inceput, prin impunerea unor regului similare pentru toate statele memnbre, fara a tine cont ca tarile din centrul continentului nu au cum sa se confrunte cu aceeasi presiune exercitata de populatia din afara granitelor UE.

La fel, au fost ignorate chestiunile legate de resursele alocate si infrastructura de servicii umanitare existenta pe teritoriul fiecarui stat, ca si stabilirea unor proceduri standard de acordare a dreptului de sedere, in conformitate cu conventiile internationale.

S-a dovedit intre timp ca tarile de la marginea UE au resurse limitate in gestionarea acestor situatii de criza, iar multe dintre ele sunt inca expuse la efectele crizei financiare din 2008, asa cum este cazul Greciei.

Un consens politic pentru revizuirea tratatului de la Dublin nu este de asteptat in viitorul apropiat, dar logica de bun simt dicteaza necesitatea suspendarii regulamentului in cazul imigrantilor veniti din tari care se zbat deja sub aceasta povara: Grecia, Ungaria, Italia si Spania.

Prevederile ar trebui sa fie reinstaurate abia dupa ce redistribuirea refugiatilor va atinge un punct de echilibru, iar resursele financiare si umane alocate gestionarii acestei situatii vor fi impartite in mod echitabil.

O alternativa o constituie si stabilirea unei cote anuale maxime care ar urma sa fie preluata din aceste state sufocate deja de fluxul mare de refugiati intrati pe teritoriul lor.

Schengen, in pericol

Suspendarea prevederilor acordului Schengen clatina din temelii unul din fundamentele pe care a fost construita Uniunea Europeana: libera circulatie a persoanelor.

Suspendarea acordului ar demonstra esecul statelor europene in mentinerea unui control eficient in interiorul granitelor proprii, dar si lipsa de incredere in celelalte state membre de a impune un astfel de control.

Ca si in cazul regulamentului Dublin, Schengen ar putea fi revizuit in bine. In primul rand, ar trebui subliniat ca acordul permite populatiei din tarile incluse in spatiul Schengen sa se stabileasca in alte tari, in conditii exceptionale, cum ar fi teama de un atac terorist.

Optiunea a si fost aplicata de cateva ori in trecat, dar, la fel ca in cazul regulamentului Dublin, se poate presupune ca nu toate tarile semnatare ale acordului sunt in masura sa isi pazeasca eficient granitele, sa efectueze analize de risc si sa emita eficient "alertele de tip Dublin".

Prin urmare, primul pas pentru salvarea spatiului Schengen consta in alocarea fondurilor suficiente pentru punerea pe picior de egalitate a sistemelor de supraveghere a granitelor fiecarui stat pana la uniformizarea sistemului, cu predilectie in regiunile cu granite externe ale Uniunii.

Asistenta in domeniu este asigurata prin Fondul Granitelor Externe, aflat la indemana Comisiei Europene si programele agentiei europene responsabila cu supravegherea granitelor comunitare, Frontex.

Dar, nivelul finantarii alocate prin aceste instrumente s-a dovedit a nu tine pasul cu ritmul in care a evoluat criza imigrantilor in ultimele luni, o crestere a fondurilor fiind necesara in urmatoarele saptamani sau luni.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 2413 ori