UE aloca 33 de miliarde de euro pentru drumuri. Cum sa profitam de acesti bani

Joi, 23 Aprilie 2015, ora 11:24
1493 citiri
UE aloca 33 de miliarde de euro pentru drumuri. Cum sa profitam de acesti bani
Foto: Proiecte Structurale

Cresterea economica si a productivitatii dintr-o anumita regiune este strans legata de infrastructura de transport, intrucat sistemele de transport genereaza o productivitate mai ridicata prin costuri logistice mai reduse, eficientizarea stocurilor si accesul mai usor la pietele de aprovizionare si de munca.

Pe scurt, accesibilitatea si conectivitatea reprezinta vectorii cheie pentru cresterea competitivitatii economice.

O mobilitate crescuta reprezinta, la randul ei, un rezultat-cheie al investitiilor, deoarece transporturile asigura factori multiplicatori cu efect pozitiv in cresterea economica si a productivitatii, se arata in raportul EY - Transport Corridors.

FMI subliniaza impactul semnificativ al investitiilor publice, precum cele din infrastructura de transporturi, asupra PIB-ului.

Simularile FMI efectuate pentru economii avansate indica faptul ca o crestere a investitiilor publice echivalenta cu 1% din PIB duce la o crestere a PIB-ului cu aproximativ 0,4% in acelasi an, cresterea graduala stabilizandu-se la 1,5% la patru ani dupa cresterea investitiei publice (FMI, World Economic Outlook: Legacies, Clouds, Uncertainties, octombrie 2014).

UE va investi masiv in coridoarele de transport transfrontaliere in urmatorii 5 ani

Comisia Europeana (CE) sugereaza ca ar fi nevoie de circa 1.500 miliarde Euro pentru infrastructura de transport transfrontalier pana in anul 2030, ceea ce implica un ritm anual de investitii de aproximativ 100 miliarde Euro.

Plecand de la aceste date, Uniunea Europeana a convenit asupra unui pachet generos de sprijin pentru proiectele de dezvoltare a retelelor trans-europene de infrastructura.

Parlamentul European si Consiliul European au fost de acord sa aloce 33,3 miliarde Euro din bugetul UE pentru programul Connecting Europe Facility (CEF), ca parte a Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2014-2020.

CEF va finanta proiecte care acopera "verigile lipsa" din reteaua de infrastructura a Europei, transporturile primind cea mai mare cota din aceste alocari de fonduri, respectiv 26,3 miliarde Euro.

In acelasi timp, UE si Banca Europeana de Investitii (BEI) au anuntat disponibilitatea sumei de 21 miliarde Euro pentru sprijinirea unor investitii de 315 miliarde Euro in proiecte de infrastructura in perioada 2015-17, aproape 30% din aceasta suma fiind alocata proiectelor de transport.

Proiectele care vor primi suport prioritar din partea UE sunt acelea care rezolva problemele gatuirilor de trafic sau cele privind verigile lipsa din coridoarele de transport transfrontalier, sistemele inteligente de transport si sistemele de transport urban.

5 pasi necesari pentru a dezvolta proiecte de infrastructura pentru coridoarele care traverseaza Romania

1. Asigurarea unor parteneriate public-privat si public-public eficiente

Guvernul Romaniei are prilejul sa atraga solutii alternative de finantare pentru dezvoltarea infrastructurii, insa trebuie sa existe un profil adecvat de risc/profit si un flux considerabil de proiecte de infrastructura, astfel incat sa poata aloca in mod adecvat resursele umane si sa poata genera nivelul necesar de incredere in acest sector, cunoscut pentru timpii indelungati de transpunere a proiectelor in realitate.

In plus, pentru a stimula competitivitatea fata de alte instrumente de creditare si pentru a atrage astfel de investitii, Guvernul trebuie sa creasca nivelul de transparenta, sa standardizeze procesele si sa clarifice partea privind reglementarea si politicile.

Cum proiectele de infrastructura de tip PPP presupun o relatie pe termen lung intre Guvern si sectorul privat, acesta din urma trebuie sa dobandeasca incredere in mediul, legislativ, politic si de achizitii in care investeste.

Lipsa unui cadru clar si stabil de politici transfrontaliere reprezinta un alt prag major pentru investitii eficiente in infrastructura de transport.

In Europa, fragmentarea reglementarilor nationale si lipsa de transpunere a directivelor UE in legislatiile nationale determina o crestere a complexitatii proiectelor si o reducere a transparentei pentru investitorii care incearca sa evalueze riscurile asociate unor asemenea proiecte.

Este nevoie de un grad mai mare de armonizare in aplicarea legislatiei UE.

Conditiile restrictive de creditare indica o nevoie de regandire a structurilor financiare pentru proiectele de infrastructura de mari dimensiuni.

In Europa, multe banci s-au retras de pe piata imprumuturilor pe termen lung.

In acelasi timp, fondurile de pensii, companiile de asigurari de viata si fondurile suverane cauta active pe termen lung care sa se potriveasca cu cerintele de investitii pe termen lung.

Se estimeaza ca acesti investitori institutionali dispun de active de circa 14.000 de miliarde Euro in Europa, doar un mic procent dintre acestea fiind orientate catre investitiile in infrastructura.

Un numar de tranzactii a fost structurat in asa fel incat acestea sa emita creante catre fondurile de pensii si companiile de asigurari, atat prin emisiuni publice, cat si prin plasamente private. Programul UE Project Bonds Credit Enhancement a fost deja implementat cu succes in cadrul mai multor proiecte.

2. Asigurarea si implementarea cadrelor de finantare

Inainte de orice altceva, existenta unor piete deschise si competitive este critica pentru asigurarea implicarii sectorului privat si, in acelasi timp, pentru optimizarea investitiilor in modalitatile sau structurile de transport dorite.

Mai mult, partenerii privati sau cei transfrontalieri au nevoie de flexibilitate in definirea obiectivelor pentru recalibrarea proiectelor de infrastructura de transport, pe baza estimarilor legate de previziuni globale si specifice.

Modalitatile inovatoare de finantare, care combina structuri private si publice de finantare confera mai multa eficienta proiectelor.

In ceea ce priveste structurarea financiara, garantiile legate de venituri si implementarea unui management al riscului reprezinta chestiuni critice, care trebuie rezolvate.

Ele permit guvernelor sa efectueze sau sa amane cheltuieli cu infrastructura de transport public in mod eficient.

Modelele utilitare eficient reglementate ofera un exemplu specializat de parteneriat public-privat atractiv pentru o gama larga de investitori institutionali.

Aceste modele reprezinta o categorie cunoscuta de investitii pe pietele de capital si au un rol clar in portofoliile de investitii, in special data fiind capacitatea lor de a genera venituri din primul an, fara aplicarea indelungatului calendar de achizitii asociat unor astfel de parteneriate.

In al treilea rand, creditele guvernamentale atent structurate pot oferi o reducere a costurilor de capital, in acelasi timp sprijinind parteneriatele finantate de utilizatori.

3. Adresarea prioritara a riscului

Perioada de timp care precede luarea deciziei de investitie ofera o fereastra limitata de oportunitate pentru influentarea rezultatelor comerciale ale unui proiect si, in ultima instanta, a succesului sau pe termen lung.

Este dovedit ca actiunile intreprinse inainte de efectuarea investitiei reduc gradul de escaladare a costurilor si protejeaza nivelurile estimate de amortizare a investitiei pe masura ce proiectul avanseaza.

Este nevoie de o analiza de senzitivitate pentru a intelege care sunt riscurile asociate si cum se pot evita. O astfel de analiza ar trebui sa se axeze pe cheltuielile de capital, costurile operationale, ratele de amortizare si tipurile de cerinte ce pot aparea in timp, precum si pe ratele de actualizare aplicate fluxurilor de costuri si de beneficii ale proiectului.

Finantistii se uita si la astfel de puncte sensibile atunci cand evalueaza riscurile inerente asociate proiectului si determina costurile financiare ale acestuia.

4. Aplicarea unor parametri clar definiti pe proiect

Planul de investitii trebuie sa includa instructiuni privind costurile si parametri de evaluare clar definiti pentru a asigura transparenta asteptarilor si rezultatelor proiectului.

Pentru o evaluare eficienta a costurilor inregistrate pe parcursul constructiei si a intregii perioade de exploatare, estimarile trebuie sa faca o distinctie clara intre diferitele categorii de cost: constructie, mentenanta, operatiuni si renovare.

Acesta este un fundament-cheie pentru termenii acordului dintre partile implicate pe intreg parcursul proiectului si pentru alegerea unui proiect public-privat care optimizeaza rezultatele publice.

In ceea ce priveste evaluarea, aplicarea unei metodologii realiste si robuste de evaluare este importanta pentru a estima beneficiile potentiale si pentru a aborda proiectele in ordinea importantei.

Acest lucru presupune folosirea unor rate de actualizare si a unor estimari de inflatie flexibile si realiste. Programele din UK si din Franta ofera exemple de buna practica in acest caz, folosind rate de actualizare cuprinse intre 3% si 6%.

In cele din urma, politica de pret aplicata pe durata implementarii modelului este un considerent important. Aceasta poate reduce distorsionarea valorilor reale ale fluxurilor de numerar viitoare, folosind rate nominale si prezumtia preturilor fixe.

5. Intelegerea impactului mai larg al investitiei

Investitiile majore publice si private in infrastructura de transport pot avea un impact pozitiv substantial asupra valorii terenurilor adiacente.

Proximitatea fata de un coridor sau nod de infrastructura poate aduce beneficii importante proprietarilor din zona. Capitalizarea acestor beneficii reprezinta un mecanism de finantare foarte bun pentru investitiile in coridoarele de transport.

Acestea includ de regula o taxa speciala aplicata proprietarilor dintr-o zona geografica determinata, care au un beneficiu direct din investitia in infrastructura de transport.

Ce e de facut pentru a spori investitiile in infrastructura de transport

Andrei Benghea-Malaies, Director Executiv Performance Improvement, EY Romania conchide: "Analiza modelelor de buna practica pe care am derulat-o arata cativa pasi clari pe care guvernele trebuie sa ii urmeze pentru a cataliza investitiile private si transfrontaliere in infrastructura de transport:

In primul rand, stabileste cadrul optim de operare. Nimic nu se va intampla fara un program bine ordonat si realist al proiectelor de infrastructura fezabile, insotit de masurile complementare care nu au legatura cu infrastructura.

In al doilea rand, este nevoie de un plan clar de integritate a proiectului.

Realizat la inceput, acesta incurajeaza increderea stakeholder-ilor externi.

In al treilea rand, defineste regulile care guverneaza finantarea si livrarea proiectului. Prea multe proiecte de infrastructura esueaza inca datorita slabei pregatiri sau a incapacitatii de a anticipa anumite riscuri.

In al patrulea rand, restructureaza mecanismele de finantare. Scala si volumul investitiei care sunt deseori implicate in proiectele de transport transfrontaliere necesita o structura financiara realista si echilibrata pentru a face din proiect unul in care se poate investi.

In cele din urma, raporteaza continuu programele de transport transfrontaliere la modelele de buna practica in executia proiectelor de infrastructura la scara larga si care implica investitii mari de capital."

#UE bani infrastructura, #bani infrastructura, #UE bani drumuri, #proiecte infrastructura Romania , #Europa