Urmatoarea criza a refugiatilor in Europa vine din Afganistan

Pe masura ce flacarile conflictului din Afganistan se aprind din nou, mii de localnici iau drumul pribegiei, dar refugiile devin tot mai nesigure. Iran si Pakistan, gazde ale refugiatilor afgani din ciclurile anterioare se arata prea putin dispuse sa preia noul val de pribegi, iar acestia privesc direct spre Europa.

Un nou exod al populatiilor puse pe fuga de ororile razboiului civil din tarile de origine ameninta sa se reverse peste o Uniune Europeana deja sufocata de avalansa refugiatilor din Siria, relateaza ziarul New York Times.

O criza ignorata

Afganii nu s-au aflat pe lista de prioritati a liderilor occidentali atunci cand acestia au analizat zonele fierbinti de pe glob care nasc siruri nesfarsite de persoane ce fug din calea conflictelor de acasa.

Pentru afgani, situatia este similara cu cea din anii '70: profesionistii care ar putea ajuta la relansarea economiei tarii odata ce razboiul ia sfarsit aleg sa paraseasca un tinut zguduit de luptele dintre talibani si fortele militare occidentale.

2.000 pe zi

Ofensiva talibanilor de anul acesta a dat din nou tonul plecarilor in randul populatiei afgane, iar situatia s-a agravat odata ce rebelii au impins linia frontului pana in zone populate precum Kunduz.

Reprezentantii Agentiei pentru Pasapoarte a Afganistanului sustin ca au ajuns sa elibereze cate 2000 de pasapoarte zilnic, o cifra de 3 ori mai mare decat cea de acum 6 luni.

Din 2001 si pana in prezent, fugarii afgani au vazut in Pakistan o patrie adoptiva. Tara vecina adaposteste acum peste 3 milioane de refugiati afgani, dar cei care au cautat adapost recent se plang ca oficialii de la Islamabad i-au trimis inapoi peste granita.

Organizatia Internationala pentru Migratie confirma ca 90.000 de cetateni afgani au fost retrimisi in tara de origine in primele 10 luni ale acestui an.

Acum, guvernul pakistanez refuza sa prelungeasca vizele de sedere pentru 1,5 milioane de refugiati pakistanezi, unii dintre acestia avand mai mult de 15 ani vechime de cand s-au stabilit in aceasta tara.

Iranul da semne ca aplica aceeasi politica, oficialii de la Teheran recurgand si ei la metoda deportarii refugiatilor.

Una dintre temeri este ca afganii conectati la reteaua traficantilor de droguri de acasa vor agrava situatia deja complicata a traficului de stupefiante din Iran.

Impinsi spre Europa

Intoarcerea acasa nu este cea mai fericita solutie. Multi dintre refugiatii deportati din tarile de adoptie sunt primiti in taberele ONU de langa Jalalabad, iar populatia Hazarah, minoritari siiti, se tem si mai mult de furia talibanilor din secta adversa.

Mentinerea afganilor in tara este o misiune complicata si pentru guvernul pakistanez.

Islamabadul are deja pe cap o criza interna a refugiatilor care se ridica la 1 milion de persoane care fug din calea conflictelor declansate de miscarile teroriste.

Asa ca, multi dintre afgani sunt deja cu ochii pe hartile care traseaza un drum periculos de-a lungul Iranului, Turciei si pana in Grecia.

ONU si autoritatile europene estimeaza ca aproximativ 20% din imigrantii sositi anul acesta pe traseul mediteranean sunt afgani.

Situatia se anunta alarmanta si pe viitor, in conditiile in care Uniunea Europeana se confrunta deja cu cea mai grava criza a refugiatilor din ultimii 70 de ani, iar un noul val migrationist din Afganistan nu ar face decat sa dea apa la moara demagogilor anti-imigratie.

Pe de alta parte, daca UE isi va inchide portile in fata afganilor nu va face decat sa mute presiunea pe umerii guvernului pakistanez, criza umanitara ramanand nerezolvata, ba chiar amplificandu-se in aceste conditii.

In cazul unui astfel de scenariu, ceea ce vedem la demagogii anti-imigratie din Europa vom intalni curand si in Pakistan, unde populatia locala ii asociaza pe afgani cu terorismul si traficul de droguri sau ii vad ca pe o povara pentru economia nationala.