Franta are liber la cheltuieli din partea CE: Sercuritatea, prioritate absoluta

Guvernul de la Paris are unda verde pentru depasirea plafonului de deficit bugetar pentru 2016, reprezentantii Comisiei Europene cazand de acord sa sustina cresterea cheltuielilor de securitate ale Frantei.

"Securitatea cetatenilor este o prioritate absoluta, iar Comisia intelege pe deplin acest argument", a precizat Pierre Moscovici, comisarul European pentru Finante dupa sedinta privind planurile de buget ale tarilor din zona euro, anunta revista EUObserver.

Corectie amanata

Presedintele francez Francois Hollande si premierul Manuel Valls au anuntat saptamana aceasta ca, dupa atentatele de la Paris, tintele bugetare stabilite vor fi cu siguranta depasite.

Franta a intensificat si operatiunile militare impotriva gruparii Statul Islamic, iar noile masuri de securitate ce vor fi luate in virtutea tragicelor evenimente petrecute pe 13 noiembrie la Paris vor impovara bugetul de cheltuieli al guvernului.

Comisarul Moscovici a adaugat ca Franta nu a inclus inca nivelul costurilor suplimentare in bugetul trimis spre analiza, acestea urmand sa fie luate in calcul abia din primavera anului viitor.

"Sistemul stabil de finante publice si securitatea cetatenilor au fost intotdeauna teluri complementare pentru guvernele europene", a comentat comisarul european pentru Finante.

"Securitatea cetatenilor Frantei este o prioritate", a completat si vicepresedintele CE, Valdis Dombrovskis.

Dupa mai multi ani consecutivi in care a ratat tinta de deficit bugetar, Frantei i s-a solicitat sa aduca corectii bugetului de stat pana in 2017, astfel incat acesta sa nu depaseasca plafonul de deficit bugetar de 3%, stabilit pentru tarile din zona euro.

Reprezentantii CE au apreciat inca dinainte de atentatele de la Paris ca acest obiectiv ar putea fi ratat de guvernul de la Paris.

Nota de plata pentru refugiati

Austria, Italia, Belgia, Germania si Finlanda au depus deja rectificari la bugetele aprobate de parlamentele nationale ca urmare a aparitie unor cheltuieli suplimentare in gestionarea fluxului de refugiati intrati in Europa, a anuntat vicepresedintele Dombovskis.

Liderii CE sustin ca au la indemana o rezerva financiara pentru evenimente care nu pot fi controlate de guverne. "Vom apela la acesti bani", a precizat Valdis Dombrovskis.

Pana acum, doar Italia si Belgia au cerut flexibilitate in stabilirea tintelor bugetare, ca urmare a cheltuielilor neprevazute rezultate in urma intrarii in aceste tari a unui numar mai mare de imigranti.

Austria si Finlanda ar putea apela la aceeasi masura, dar liderii de la Bruxelles se asteapta ca si alte guverne, cum ar fi cel din Slovacia, sa isi ajusteze politica bugetara pentru anul viitor.

Expertii CE vor analiza datele transmise de aceste state pana in aprilie 2016, cand se spera ca impactul cheltuielilor suplimentare in bugetele tarilor din zona euro sa fie clar stabilit.

Sumele care se inscriu in criteriile stabilite de Executivul european, cum ar fi cheltuielile cu hrana sau cu adapostirea refugiatilor, vor fi decontate din fondurile de rezerva ale Bruxellesului.

In acelasi timp, costurile rezultate din operatiunile de control al frontierelor, cum sunt cele ale gardurilor ridicate de Ungaria si Slovacia in calea migrantilor nu intra in randul cheltuielilor eligibile, au comunicat surse din cadrul CE.

Fara devieri majore

In afara Frantei, care nu poate estima in acest moment costurile rezultate din atacurile teroriste declansate in Paris si ale viitoarelor masuri de securitate ce se impun, reprezentantii CE sustin ca nu se intrevad alte probleme majore in zona euro.

Ce-i drept, Portugalia a esuat in a trimite un proiect de buget spre analiza, din cauza crizei politice din tara, dar Bruxellesul a mentionat doar ca acest lucru este doar "regretabil" si a solicitat Lisabonei sa depuna bugetul pe anul viitor cat mai curand.

Irlanda si Slovenia, doua state care pareau sa esueze in atingerea tintei de deficit bugetar, au acum sansa de a se inscrie sub plafonul de 3% daca isi respecta planurile stabilite.

Cipru si Grecia sunt inca sub supraveghere a creditorilor din zona euro, ca urmare a programelor bailout initiate pentru aceste tari, in cazul lor, bugetele fiind supuse direct verificarii CE.

O problema ar putea-o reprezenta Italia, careia Comisia Europeana i-a recomandat o apreciere a deficitului structural cu 0,1% pentru anul viitor si care pare sa se indrepte spre o depreciere cu 0,5% a soldului structural anual.

In acelasi timp insa, Roma a inaintat deja o cerere de acordare a unor marje de flexibilitate de 0,3% din PIB in stabilirea tintelor bugetare.

Guvernul italian a argumentat ca 0,2% reprezinta costurile neprevazute in gestionarea crizei refugiatilor, iar 0,1% din PIB rezulta ca urmare a implementarii unui program de reforme structurale.