Soarta Frantei si a Greciei, in mainile poporului

Problemele economice, politice si sociale din Europa s-ar putea agrava in acest weekend, in urma a doua ture de alegeri importante. Francezii isi desemneaza un nou presedinte, in timp ce grecii voteaza partidele politice care urmeaza sa formeze Parlamentul.

Echilibrul fragil din Grecia s-ar putea prabusi cu totul, iar lipsa unui guvern stabil pana in vara ar putea impinge autoritatile europene si FMI la blocarea transelor de ajutor catre statul elen. De altfel, castigarea alegerilor prezidentiale din Franta ar putea provoca probleme in intreaga Europa daca Francois Hollande ar castiga alegerile.

Sarkozy, ultimele zile in care mai poate atrage alegatori

Cu cateva zile inainte de alegerile presidentiale din Franta, Nicolas Sarkozy inca nu a reusit sa isi castige voturile alegatorilor si risca sa piarda in fata contracandidatului Francois Hollande, scrie Wall Street Journal.

Sarkozy a fost ales in urma cu cinci ani, cand a promis sa readuca Frantei statutul de putere economica prin incurajarea antreprenoriatului si recompensarea "celor care se trezesc devreme". El a promis schimbare si relansarea economiei, astfel incat Franta sa semene mai mult cu SUA.

Duminica, Sarkozy s-ar putea alatura lungii liste de lideri europeni dati la o parte de valurile crizei sau de masurile de austeritate nepopulare alegatorilor.

Pe lista liderilor europeni demisi se afla inclusiv premierul italian Silvio Berlusconi si cel spaniol, Jose Luis Rodriguez.

Cu toate acestea, inca mai e posibil ca Nicolas Sarkozy sa reuseasca o redresare in alegerile de duminica daca poate convinge alegatorii indecisi, desi diferenta dintre el si Hollande este de peste 5 procente.

Infrangerea ar pune capat sirului de ghinioane prin care a trecut presedintele francez, care a fost ales si datorita promisiunii sale de a crea locuri de munca. Astazi, cea de-a cincea cea mai mare economie globala are o datorie record de 1,7 trilioane de euro, cu aproximativ 500 de miliarde de dolari mai mult decat atunci cand Sarkozy si-a inceput mandatul in 2007. De altfel, rata somajului se afla la cel mai inalt nivel al ultimilor 13 ani, depasind 10%.

Realitatea este ca Franta se chinuie, de peste cinci ani, sa se impace cu faptul ca isi pierde locul fruntas intre tarile lumii. Franta ramane in urma restul tarilor cu economii mai puternice precum Germania, iar multi cetateni sunt ingrijorati ca statul francez ar putea urma drumul Greciei ori Spaniei, conform unui sondaj realizat joi, 62% dintre intervievati traind cu aceasta frica.

Situatia Frantei nu este nici pe departe la fel de disperata ca a Greciei. Conform cifrelor anuntate in 2011, inainte de a doua actiune de salvare a Greicie, datoria Frantei era de 86% din PIB, iar a Greciei de 150% din PIB.

Cu toate acestea, directia in care se indreapta Franta este problema tuturor europenilor. Printre altele, Franta este unul din pilonii de siguranta ai zonei euro, intr-un moment cand membrii acestei uniuni monetare inca sunt in cautare de solutii pentru rezolvarea crizei datoriilor.

Dezorientarea alegatorilor francezi este in favoarea rivalului lui Sarkozy, Francois Hollande, socialistul care a declarat ca victoria sa nu ar fi neaparat o recunoastere a meritelor sale, ci o judecata a mandatului lui Sarkozy.

Grecia, din criza in criza

Alegerile din Franta nu sunt singurele cu miza mare din acest weekend. Alegerile parlamentare din Grecia vor avea loc tot duminica, iar de rezultatul lor depinde viitorul tarii. Intreaga Europa se asteapta ca ele sa genereze o instabilitate politica masiva incat inca o tura de alegeri este pregatita preventiv pentru urmatoarele luni.

Acest lucru ar putea sa ameninte viabilitatea celui mai recent pachet de salvare primit de Grecia de la Uniunea Europeana si FMI, lucru care ar putea agrava, la randul sau problemele financiare ale zonei euro, relateaza Wall Street Journal.

O natiune care abia asteapta sa pedepseasca liderii politici pentru colapsul financiar si economic reprezinta un pericol pentru ambele tabere politice. Chiar inainte ca primul vot sa fie pus in urna, oficialii ambelor partide mari din Grecia declara ca o coalitie guvernamentala intre conservatori si partidul socialist nu ar avea viata lunga, iar alte alegeri ar putea avea loc in curand, cel mai probabil in toamna.

Partidul Noua Democratie si cel socialist, Pasok, conduc de obicei Parlamentul si fac cu randul la guvernare. Duminica insa, ele ar trebui sa fie fericite daca vor obtine o majoritate din cele 300 de scaune de parlamentar impartite intre ele, mai ales datorita cresterii increderii elenilor in partidele extremiste.

Cu 10 partide care au in sondaje peste 3% cat au nevoie pentru castigarea de locuri in parlament, grecii ar putea avea cel mai fragmentat Parlament de la restaurarea democratiei si caderea juntei militare din 1974.

In martie, Guvernul de la Atena a fost de acord cu ajutorul european in valoare de 173 miliarde de euro. Grecia are nevoie de reducerea cheltuielilor cu inca 11,5 miliarde de euro pana in iunie, pe langa masurile drastice de austeritate care au impins tara intr-o acuta recesiune. Economia Greciei s-a contractat cu aproximativ 14% in ultimii trei ani, in timp ce somajul a crescut la 22%.

Reducerile de cheltuieli din iunie vor necesita decizii politice dificile, precum inchiderea intreprinderilor de stat neprofitabile si concedierea a intregi colective de bugetari, sustine ministrul de finante al Guvernului Papademos.

Daca Grecia nu va avea un guvern stabil pana in iunie pentru a lua aceste masuri, FMI si Uniunea Europenaa ar putea suspenda transele de ajutor necesare pentru a acoperi costurile de operare ale guvernului, inflamand si mai mult criza politica si sociala din tara.