De ce nu indraznesc guvernele europene sa permita falimentul bancilor

Marti, 19 Februarie 2008, ora 09:43
1289 citiri

Indiferent de culoarea politica, niciun guvern european nu a indraznit sa lase vreo banca sa dea faliment de la declansarea crizei creditelor ipotecare cu grad mare de risc, comenteaza, luni, Reuters.

Aceasta pare sa fie una dintre lectiile invatate din criza internationala a creditelor, dupa ce guvernul britanic a decis, la sfarsitul saptamanii trecute, sa nationalizeze banca ipotecara Northern Rock, iar Germania a facut planuri pentru un nou program de slavare a bancii IKB, afectata de problemele de pe piata creditelor.


Doua elemente au cantarit greu asupra guvernelor si autoritatilor de reglementare din Marea Britanie si Germania: importanta in crestere a serviciilor financiare in cadrul unei economii postindustriale si teama ca un faliment bancar in punctul de apogeu al unei crize mondiale a creditelor ar putea conduce la o reactie de prabusire in lant.


"Cand turbulentele imping de la spate guvernele, acestea vor interveni si vor sustine bancile intr-un mod fundamental", a aratat un analist de la compania londoneza Credit Sights, Simon Adamson. "Bancile nu pot fi lasate sa se prabuseasca, mai ales in conditiile in care pietele sunt fragile", a adaugat Adamson.


Prabusirea sectorului american al creditelor ipotecare cu grad mare de risc a declansat o criza mondiala a creditelor, iar bancile de pe pietele internationale au fost obligate sa suporte deprecieri ale activelor echivalente cu investitiile lor in valori mobiliare complexe, a caror valoare a fost anulata, deoarece creditorii nu au reusit sa isi mai recupereze imprumuturile.


Criza creditelor a afectat bancile in multe feluri. Astfel, banca IKB a fost amenintata de faliment in iulie 2007, in conditiile in care valoarea investitiilor sale de pe segmentul creditelor ipotecare cu grad mare de risc a scazut. Banca Northern Rock a fost prima banca britanica amenintata de faliment in 140 de ani, in conditiile in care clientii si-au retras depozitele.


Grupul bancar elvetian UBS a fost banca europeana cu cele mai mari pierderi de pe pietele internationale in contextul crizei creditelor, afisand deprecieri ale activelor de peste 18 miliarde dolari ca urmare a expunerilor sale la criza creditelor din 2007. UBS a reusit, insa, sa se sustina cu ajutorul unei injectii de capital din Singapore si din Orientul Mijlociu, fara a cere ajutorul autoritatilor.


"Desi valoarea deprecierii activelor anuntata de UBS o depaseste pe cea a altor banci, UBS o poate absorbi. Banca elvetiana nu este nici in situatia disperata a germanilor, nici in cea a bancherilor de la Northern Rock", a mai spus Adamson.