Neamtul care a descoperit datoria istorica a Germaniei vrea sa puna piciorul in prag in Romania. Vezi ce are de gand

Radu Golban, profesorul care sustine ca Germania are o datorie istorica fata de Romania, de 19 miliarde de euro, vrea sa candideze la alegerile europarlamentare din 2014, pe listele unui partid romanesc. Nesustinut de autoritati in demersul de revendicare a datoriei si concediat de la Facultatea de Vest, pe motiv ca activitatea sa ar aduce "atingeri Germaniei", profesorul doctor in Economie, Radu Golban, si-a trasat o serie de obiective tehnice pe care crede ca le poate indeplini in plan politic.

Radu Golban, cetateanul german de origine romana, care locuieste de 10 ani in Elvetia, spune in interviul acordat Business24 ca doreste ca prin implicarea in viata politica, sa sustina in Parlamentul European cauza Romaniei in dosarul "datoriei istorice", dar si alte reforme, cum ar fi cea a sistemului bancar.

Ce v-a determinat sa intrati in politica?

M-au determinat intrebarile oamenilor care m-au oprit pe strada, dar si ale prietenilor, ale colegilor, ale studentilor: de ce nu sunt dispus sa ma implic mai mult, de ce raman doar in viata publicistica si nu vreau sa devin mai activ, sa incerc sa rezolv ceva. Este vorba in general despre probleme economice, de credite, de piata valutara, de datoria Germaniei si de statutul Romaniei in relatiile cu UE.

Cum va propuneti dumneavoastra sa faceti diferenta?

E important a avea un europarlamentar care spune la Bruxelles lucrurilor pe nume, care poate sa devina un amplificator al realitatilor romanesti la Bruxelles, pentru a arata care sunt avantajele, dar si problemele Romaniei, cu dezindustrializarea, cu un curs valutar supraapreciat, cu creditele in valuta, cu cercul vicios in care se afla Romania. De exemplu, avem un leu supraapreciat si credite in euro. Ce putem face? Ungaria a devalorizat forintul, dar a fixat creditele in valuta straina la un nivel fix. Cum ar putea Romania sa isi protejeze clientii care au semnat contracte abuzive si au credite in moneda straina? Trebuie prezentate aceste probleme, pentru ca in Romania nu sunt doar maidanezi, gaze de sist si Rosia Montana, fara a face parte din partidele establishment-ului politic, in care o mare parte dintre europarlamentari semneaza doar o condica la Bruxelles.

Ca tot ati adus in discutie aceste teme, cum va pozitionati fata de proiectele ce privesc gazele de sist si exploatarea de la Rosia Montana?

Romania trebuie sa transmita un semnal de predictibilitate pentru investitori. Oricare tensiune care apare in urma unor investitii propuse, dar care nu se vor derula, reprezinta in ansamblu o imagine negativa. Dar nu este doar problema investitiilor, este si o problema ecologica. Daca proiectele sunt in conformitate cu legea europeana, aceste proiecte trebuie sa primeasca aviz pozitiv, daca nu, trebuie sa primeasca un aviz negativ. Dar Romania trebuie sa arate ca este o tara care duce o politica predictibila si care aplica legislatia europeana.

E important sa nu "inventam" noi roata sau apa calda. Daca alte tari ar intelege ca exploatarea gazelor de sist in Romania nu ar fi in conformitate cu legislatia nationala cum poate fi, de exemplu, in Franta, atunci oamenii din Europa ar intelege care sunt rezervele romanilor. Oricare alta abatere de la regulile jocului care se aplica pentru toti participantii, reprezinta un minus la imagine.

Raspunsul dumneavoastra nu se aliniaza atitudinii pe care doriti ca Romania sa o aiba in cadrul UE, in legatura cu datoria Germaniei, de exemplu...

Da, dar drepturile Romaniei in Uniunea Europeana nu incep si nu se termina cu Rosia Montana. Avem de a face si cu libera circulatie a persoanelor, cu Uniunea Bancara, sunt probleme economice legate de cursul de schimb, de dezindustrializarea sistematica a Romaniei, de gradul de absorbtie a fondurilor europene. Rosia Montana e un singur punct, care nu se discuta deocamdata la nivelul UE, precum nici gazele de sist.

Dar am plecat de la datoria Germaniei. Am avut in primavara o dezbatere in Parlamentul European pe tema creantelor. Oricare efort de a aduce in centrul UE un subiect care in Romania, din cauza anumitor interese politice este un subiect ingrat, nu face decat sa trezeasca curiozitatea si interesul altor state europene care ar putea sa se izbeasca de probleme similare. Uniunea Europeana este un hub in care tarile membre se pot intalni, schimba experiente si informatii pentru a se sprijini in anumite probleme.

Ati identificat un partid care v-ar putea sustine in cursa pentru Parlamentul European?

Nu am identificat un partid, am discutat cu cativa membri ai unor partide, dar nu am luat inca o hotarare de a ma afilia. Voi lua decizia in momentul in care se va publica in Monitorul Oficial decizia de acordare a cetateniei. In orice caz, nu doresc un partid in care sa ma izbesc de colegi cu dosare penale pe rol, i-am mai numit intr-un articol "penalisti". Poate a fost prea ironic din partea mea, dar nu doresc ca imaginea mea sa fie asociata cu cea a unor oameni compromisi. Eu nu am fost niciodata acuzat de ceva, nu am fost vizitat de politie sau de autoritatile fiscale si doresc sa colaborez cu oameni de aceeasi calitate. Pe de alta parte nu doresc sa colaborez cu un partid extremist. Sunt pe o pozitie eurorealista, dar nu sunt antieuropean, nu sunt extremist si nu sunt exclusivist. Nu am nicio simpatie nici pentru USL si nici pentru Miscarea Populara de la Cotroceni. Ma orientez catre un partid care astazi probabil ca nu e reprezentat in Parlament, un partid mic, dar cu potential mare.

Eu cred ca daca ideile sunt bune, daca oamenii apreciaza o initiativa, aceasta persoana are sanse sa fie sprijinita la vot.

Avand in vedere criteriile dumneavoastra, prin eliminare, ar mai ramane PNTCD?

Nu as vrae sa dau niciun nume, dar cu un partid de talia PNTCD, m-as putea identifica, as putea colabora.

Sunteti in discutii cu dumnealor?

Nu, nu sunt in discutii. Sunt si cateva teme in privinta carora am mai degraba o abordare de stanga.

In privinta restituirii proprietatilor, nu as fi acceptat aceasta restituire abuziva, care il transforma pe statul roman in chirias in scoli si in spitale revendicate. As fi optat pentru o despagubire plafornata, asa cum au [procedat si alte state. Nu pot inlocui o nedreptate cu o alta nedreptate. De asemena, in privinta fiscalitatii am o pozitie mai debraba de stanga. Munca si energia sunt supraimpozitate, deci cum putem noi atrage capital? Ar trebui impozitate mai curand averile. Doar asa am putea obtine competitivitate.

Care ar fi cele mai importante trei obiective ale mandatului dumneavoastra?

1. As dori sa obtin o garantie de la UE, ca pentru Romania, in momentul in care ar trece la o structura regionala, nu ar exista niciun risc de dezbinare teritoriala.

Credeti ca are sustinere o astfel de ingrijorare?

Pana in prezent, Germania nu si-a cerut nici macar o data scuze ca a fost semnatara a doua tratate care au dezbinat Romania. Este vorba despre Tratatul Molotov-Ribbentrop si cedarea Ardelului si a Cadrilaterului. Trebuie oferite asigurari ca asa ceva nu se va mai repeta.

Altfel, regionalizarea in Romania este un adevarat pericol pentru integritatea teritoriala a tarii.

2. Pana la aderarea la euro, Romania ar trebui sa aiba dreptul la o valuta nationala suverana, asupra careia doar tara noastra sa isi spuna cuvantul. Avem o situatie monetara in care leul este supraapreciat. Aceasta problme avalutara o vedem si in creditarile abuzive ale consumatorilor in valuta. Romania trebuie sa gaseasca la nivel european o solutie pentru aceste credite toxice impiedica si astazi reducerea dobanzii de refinantare.

M-am gandit la o asa-zisa Casa de conversie, institutie publica sub egida BNR sau Ministerului Finantelor, care ar putea sa emita bonduri si care ar sindicaliza creditele la un curs fix, pentru creditori si debitori.

3. Un alt obiectiv este impozitarea sau redistribuirea impozitului generat in strainatate de angajatii romani intre tarile straine si Romania.

Germania are un model interesant. Pentru cetatenii germani care se indreapta catre o tara terta sau membra a UE, se percepe pentru antreprenori un oarecare impozit pe care trebuie sa il plateasca in continuare in Germania. La fel si pentru anumite categorii de angajati. Germania a negociat direct cua ceste tari. O parte din impozitul platit de exemplu de medicii romani in Marea Britanie, Germania sa se intoarca inapoi in Romania.

Nu credeti ca masura ar ingreuna si mai mult situatia romanilor pe piata muncii din Europa? Cu cat suntem mai calificati, cu atat suntem mai doiriti. Nu ii afecteaza pe angajati, este o conventie intre state, in cadrul tratatelor impotriva dublei impuneri, pe care Romania nu le-a negociat mai deloc, nici in privinta cetatenilor romani in afara teritoriului, nici in privinta firmelor straine pe teritoriul roman, care nu platesc impozit deloc.