Blitzkrieg in zona euro: Alegerile care decid soarta Greciei

Zicala "Sa te feresti de greci si cand vin cu daruri" se transforma pe zi ce trece in "Sa te feresti de greci si cand le faci daruri!". Concluzia risca sa fie trasa de cancelaria de la Berlin dupa data de 25 ianuarie, cand elenii sunt chemati la urne.

Batalia intre partidele pro-europene si stanga radicala reprezentata de Syriza inclina balanta in favoarea ultimilor.

Miza alegerilor din Grecia o constituie ramanerea tarii in grupul celor 19 state care au adoptat moneda unica, dar si recuperarea in timp util a sumelor pompate de catre UE in economia greaca la insistentele Germaniei, arata un articol publicat de revista Bloomberg.

Batalia discursurilor

Retorica celor doi adversari de marca din batalia electorala din Grecia, Antonis Samaras, actualul prim-ministru si Alexis Tsipras, liderul partidului de stanga Syriza, arata clar pozitiile divergente ale principalelor forte politice din tara.

Samaras a luat pozitie transmitand un mesaj televizat in care a avertizat asupra riscurilor unei iesiri intempestive din zona euro, in timp ce oponentul sau si-a construit mesajul pe incheierea perioadei de austeritate impuse de Germania.

Iar ultimul discurs prinde din ce in ce mai mult la o populatie care din 2009 si pana in prezent a cedat rand pe rand diverse beneficii sociale de care s-a bucurat in trecut.

O situatie pe care Angela Merkel va trebui sa o accepte, dupa cum indica ultimele sondaje.

Efectele rupturii

In 2009, prabusirea economica a Greciei a declansat un adevarat efect in cascada asupra altor state din zona euro, Spania si Irlanda fiind printre cele mai afectate.

O noua iesire la rampa a grecilor este vazuta in acest moment ca fiind un risc fara repercusiuni asupra celorlalte 18 economii din zona. Revenirea randamentelor obligatiunilor de stat emise de Grecia, ca si de Spania si Irlanda sunt vazute ca un semnal pozitiv in acest sens.

"Multi oficiali vad iesirea Greciei din zona euro ca o chestiune ce poate fi gestionata relativ usor. Nu se intrevede riscul unui efect in cascada asupra altor economii", considera Fredrik Erixon, reprezentantul Centrului European pentru Politici Economice Internationale din Bruxelles.

Insa pana acolo mai e cale lunga, iar moneda euro inclina din ce in ce mai mult steagul in fata dolarului american, pe piata londoneza, euro deprecindu-se astazi cu 0,4%,pana la 1, 1950 dolari, un minim care nu a mai fost atins din martie 2006. In acelasi timp, liderul stangii din Grecia anunta ca are de gand sa restructureze datoria externa a tarii si sa puna capat politicii nerezonabile si catastrofale de austeritate.

Inspiratie germana

Alexis Tsipras a mentionat ca va reevalua cea mai mare parte a datoriei externe astfel incat aceasta sa devina sustenabila.

"Ceea ce s-a facut pentru Germania in 1953 trebuie facut si pentru Grecia in 2015", a precizat liderul Syriza.

Analisti se asteapta ca Germania si alte state sa trateze problema Greciei cu ceva mai multa larghete, odata ce criza economica a luat sfarsit. Insa chiar si asa raman destule variabile care fac din Grecia un partener periculos.

"Cea mai mare necunoscuta este chiar Tsipras. Acesta va fi ales pe o platforma radicala, dar daca nu-si indeplineste promisiunile electorale guvernul sau nu va rezista mult", apreciaza Erixon.

Analistii de la Teneo Intelligence marseaza de asemenea pe o flexibilitate mai mare a Berlinului in problema elena. "Pastrarea tuturor optiunilor la indemana este o caracteristica a Angelei Merkel", se arata in raportul acestora.

Traseu primejdios

Berlinul pastreaza in continuarea usa dialogului deschisa cu oficialii de la Atena, indiferent de componenta noului guvern, iar cel mai mare pericol in cazul parasirii zonei euro de catre greci vizeaza chiar populatia Eladei.

"Este in interesul nostru sa pastram Grecia in zona euro. Insa, daca Tsipras castiga si isi duce la capat platforma electorala atunci vad probleme mari. Statul elen va da faliment", prezice Northbert Barthle, unul dintre liderii aliantei Crestin Democrate a Angelei Merkel.

Un traseu diferit fata de restul tarilor din regiunea euro este si unul primejdios pentru Grecia, dupa cum avertizeaza ministrul de Finante german Wolfgang Schaeuble.

Intr-o declaratie de la sfarsitul anului trecut acesta a mentionat ca sprijinul acordat in acest moment Greciei va fi dificil de acordat si in viitor, daca guvernul de la Atena va decide nerespectarea acordurilor incheiate de predecesori.

In acest moment, Grecia plateste o dobanda de 2,4% pentru creditele externe, mai mica decat cea de 2,7% acordata de oficialii de la Berlin pentru obligatiunile de stat.

Explicatia data atat de oficialii de la Atena, cat si de cei de la Berlin este curentul international favorabil de care se bucura Grecia in randul creditorilor.

Insa, anuntul facut in decembrie de premierul Samaras privind declansarea alegerilor anticipate a generat o retragere de capital din bancile elene de peste 3 miliarde de euro. In acelasi timp, depunerile au scazut cu 222 de milioane de euro in luna noiembrie, conform datelor prezentate de Banca Nationala a Greciei.

Inflatie politica

Un nou semn de intrebare il reprezinta si anuntul facut de catre fostul prim-ministru al Greciei, Georgios Papandreou, privind constituirea unei noi formatiuni politice cu care sa participle la alegerile anticipate.

Papandreou a fost pana la sfarsitul anului trecut unul dintre aliatii lui Samaras, iar primele sondaje il crediteaza deja cu 6,1% simpatie din partea electoratului.

Aceasta pe fondul unei batalii acerbe duse intre Noua Democratie, partidul premierului Samaras, si Syriza, formatiunea radicala condusa de Alexis Tsipras.

Pana spre finalul lunii, partidul lui Papandreou ar putea rupe indeajuns de multe voturi pentru a diminua sansele vreuneia dintre formatiunile rivale de a accede singura la guvernare.