Contributiile bilaterale, o posibila salvare a Greciei

Liderii statelor din zona euro ar fi ajuns la un acord ce prevede finantarea unui plan de salvare a Greciei prin contributii bilaterale, pentru a usura presiunea asupra monedei unice, relateaza publicatia britanica Guardian, care citeaza surse avizate de la Bruxelles.

Detaliile planului ar urma sa fie stabilite luni, in cadrul reuniunii ministrilor de finante din zona euro, de la Bruxelles. Potrivit surselor, Berlinul ar fi acceptat in cele din urma sa contribuie la acest plan, in ciuda opozitiei puternice din Germania.

Astfel, statele din zona euro au ajuns la un acord asupra unor "contributii bilaterale coordonate" sub forma unor garantii ce vor fi acordate la imprumuturile Grecia, in cazul in care guvernul de la Atena nu va reusi sa-si refinanteze singur datoriile de pe pietele private si va cere ajutorul UE, a precizat un oficial din Comisia Europeana, citat de Guardian.

O alta sursa a declarat ca ajutorul ar putea atinge 25 miliarde euro, desi in unele capitale europene estimarile ajung pana la 55 miliarde euro, suma de care ar avea nevoie Grecia pana la finalul anului. Germania, desi a opus cea mai mare rezistenta la ideea finantarii Greciei, ar fi jucat in cele din urma rolul central in stabilirea planului de salvare, potrivit surselor mentionate.

"Va fi o abordare coordonata prin contributii bilaterale (intre guvernele din UE)... O contributie bilaterala poate consta intr-un imprumut sau intr-o garantie pentru un credit. Garantiile vor usura accesul la acele fonduri de care ar putea fi nevoie in acest context", a precizat un oficial din CE.

Regulile in vigoare in zona euro interzic un plan de salvare a unui stat membru, insa acest plan ar fi fost realizat astfel incat sa evite incalcarea tratatelor in vigoare si o eventuala decizie nefavorabila din partea Tribunalului Constitutional din Germania.

Insa pentru a evita astfel de situatii pe viitor, Comisia Europeana vrea sa inaspreasca reglementarile bugetare pentru statele din zona euro, folosind atributiile suplimentare acordate de tratatul de la Lisabona.

Astfel, Bruxelles-ul intentioneaza sa introduca un sistem de supraveghere bugetara riguroasa pentru toate cele 16 state din zona euro, potrivit Guardian.

Tot vineri, mai multe agentii internationale de presa au relatat, citand surse anonime, ca ministrii de finante ai tarilor UE vor discuta saptamana viitoare daca un eventual plan de salvare a Greciei ar putea fi finantat printr-o emisiune de obligatiuni de catre UE, cu garantia statelor din zona euro.

O alta optiune ar putea consta in imprumuturi acordate direct Greciei de celelalte state din zona euro. In 15 martie se intalnesc la Bruxelles ministrii de finante ai celor 16 state din zona euro, in timp ce pe 16 martie este programata reuniunea tuturor celor 27 de ministri de finante din UE.

Ministrii vor mai discuta daca un mecanism folosit pentru un plan de salvare particular ar trebui sa devina unul permanent, la care sa se poata recurge in cazul unor crize viitoare, sau trebuie considerat doar unul exceptional, de "unica folosinta", potrivit unor surse citate de Bloomberg.

De asemenea, comisarul european pentru afaceri monetare, Olli Rehn, a declarat intr-un interviu pe care cotidianul german Sueddeutsche Zeitung il va publica sambata ca viitorul Uniunii Europene depinde de salvarea Greciei.

"Daca Grecia se prabuseste, iar Uniunea Europeana nu previne aceasta situatie, ne vom pierde credibilitatea in mod grav si pe termen lung", a avertizat Rehn. Criza din Grecia a adus UE intr-un punct de cotitura care va arata daca statele membre sunt gata sa reactioneze mai solidar din punct de vedere politic, spune fostul comisar pentru extindere.

"Grecia este provocarea noastra directa", a subliniat comisarul.