FMI - Grecia: Fara reforme, fara fonduri

Grecia trebuie sa accelereze reformele structurale si sa reduca deficitul pentru a da posibilitatea zonei euro sa acorde Atenei un al doilea plan de ajutorare, a declarat miercuri Poul Thomsen, seful misiunii FMI in Grecia.

"Va trebui sa mai reducem deficitul intrucat exista temeri privind ajustarea fiscala si trebuie actionat mai rapid in privinta implementarii reformelor", a afirmat oficialul FMI, intr-un interviu acordat publicatiei elene "Kathimerini", transmite Reuters.

Ministrul german de finante Wolfgang Schauble a avertizat duminica ca Grecia nu va mai primi fonduri din partea zonei euro daca nu va pune in practica reformele anuntate, agitand spectrul falimentului.

"Grecia trebuie sa se decida", a afirmat oficialul german, comentand posibilitatea ca zona euro sa acorde Atenei un al doilea plan de ajutorare, dupa cel din 2010, asteptat sa depaseasca 130 de miliarde euro.

Proiectul de buget pe 2012-2015 prevede economii suplimentare de 28 miliarde de euro pana in 2015, mai ales prin cresterea impozitelor si taxelor si un plan de privatizari in masa.

Un purtator de cuvant al FMI, Gerry Rice, a afirmat luna trecuta ca institutia inca are ca obiectiv ca datoria Greciei sa revina la 120% din PIB pana in 2020, de la nivelul de varf de 142% din PIB in 2013.

Alte imprumuturi ale FMI catre Grecia vor fi acordate pe aceasta baza, ceea ce inseamna ca orice acord cu detinatorii de obligatiuni guvernamentale elene va trebui sa aiba ca rezultat reducerea datoriei Greciei la 120% din PIB pana in 2020.

Surse apropiate de negocierile privind asa numita implicare a sectorului privat au declarat recent ca bancile si fondurile de investitii private vor accepta probabil sa renunte voluntar la 55-60% din creantele lor asupra datoriei Greciei, mai mult decat s-a aprobat initial in octombrie - 50%.

Fondul Monetar International si Grecia au argumentat ca acordul din octombrie nu ar trebui doar mentinut, ci ar trebui inasprit, in timp ce detinatorii de obligatiuni si oficiali ai BCE au propus renuntarea la aceasta idee.

Impreuna cu noi imprumuturi si alte masuri, datoria Greciei ar urma sa revina la 120% din PIB pana in 2020, de la nivelul de varf de 142% din PIB in 2013. Incepand din ianuarie 2012, bancile vor schimba obligatiunile elene pe care le detin cu unele a caror valoare va fi diminuata cu jumatate. Aceasta reprezinta stergerea a 100 de miliarde de euro din datoria Greciei, in prezent de 350 miliarde de euro.