Grecia a primit acordul final: Tara obtine finantarea de 130 mld euro

Ministrii Finantelor din zona euro si-au dat avizul final pentru cel de-al doilea acord de asistenta pentru Grecia si si-au indreptat atentia asupra Spaniei, cerand guvernului de la Madrid sa-si asume o tinta mai ambitioasa de deficit bugetar pentru 2012.

Grecia, epicentrul crizei datoriilor de stat din zona euro, a finalizat luni conversia obligatiunilor detinute de creditorii privati in titluri cu maturitate mai indelungata, cu o valoare nominala cu peste 50% mai scazuta, datoria statului elen fiind astfel redusa cu mai mult de 100 miliarde euro.

Incheierea schemei de restructurare partiala a datoriilor de stat ale Greciei a permis ministrilor Finantelor din zona euro sa acorde aprobarea finala pentru cel de-al doilea program de asistenta externa a statului elen, menit sa ajute Atena sa se finanteze pana in 2014.

"Dupa cum s-a convenit, zona euro si FMI vor angaja finantare suplimentara oficiala de 130 miliarde euro pe perioada 2012-2014", a declarat intr-o conferinta Jean-Claude Juncker, presedintele Eurogroup, forumul ministrilor de Finante din zona euro.

Juncker a adaugat ca, datorita participarii in numar mare a creditorilor privati ai Greciei la conversia de obligatiuni, datoria tarii ar trebui sa scada pana in 2020 la 117% din PIB, fata de tinta oficiala de 120,5% din PIB asumata anterior. In prezent, datoria de stat a Greciei este de aproximativ 160% din PIB.

Astfel, odata cu aparenta rezolvare a problemelor urgente ale Greciei, oficialii zonei euro si-au indreptat atentia catre Spania. Guvernul spaniol a modificat recent tinta de deficit bugetar pentru acest an la 5,8% din PIB, fata de obiectivul de 4,4% din PIB asumat anterior fata de partenerii europeni, dupa ce Cabinetul anterior a ratat cu o marja semnificativa tinta stabilita pentru 2011 - 8,5%, fata de 6% din PIB.

Un comunicat transmis de Eurogroup subliniaza ca Spania ar trebui sa incerce sa atinga in acest an o tinta de deficit de 5,3% din PIB, pentru a putea spera ca anul viitor se va incadra in plafonul UE de 3% din PIB, conform angajamentelor asumate de Madrid.