Grecia nu scapa de austeritate decat afara din zona euro

Pericolul Grexit nu a trecut inca! O demonstreaza foarte clar unul dintre parlamentarii partidului de guvernamant Syriza, Costas Lapavitsas, profesor de economie la Universitatea din Londra.

Adept al abandonarii monedei unice si a revenirii la moneda nationala, drahma, Lapavitsas reia tema iesirii Greciei din zona euro intr-un opinie publicata de cotidianul britanic The Guardian.

Acord semnat sub presiune

Pentru parlamentarul grec de extrema stanga, acordul semnat de guvern cu creditorii este unul care a fost dictat de presiunea pusa de europeni pe oficialii eleni si nu reprezinta altceva decat un compromis de scurta durata.

"Grecia va trebui sa renegocieze un acord financiar pe termen lung in iunie si are sume importante de returnat creditorilor in lunile iulie si august.

In urmatoarele patru luni, guvernul trebuie sa se puna pe picioare, daca vrea sa depaseasca aceste obstacole si sa-si impuna programul sau radical de reforma.

Stanga europeana a mizat deja pe succesul Greciei, pentru a da semnalul de eliminare a politicii de austeritate de pe intregul continent", arata profesorul Lapavitsas.

Zvonurile lansate de spanioli arata ca unele negocieri ar fi inceput deja, ministrul Economiei de la Madrid, Luis de Guindos, anuntand ca grecii au solicitat un nou imprumut in valoare de 50 de miliarde de dolari.

Doua capcane intinse in calea grecilor

Din punctul sau de vedere, reprezentantii Greciei la Bruxelles au picat orbeste in doua capcane intinse in calea lor de oficialii Bancii Centrale Europene si guvernele celorlalte tari din zona euro.

"Prima greseala a fost increderea manifestata de bancile grecesti in ajutorul oferit de Banca Centrala Europeana. Mario Draghi a conditionat imediat interventia BCE de inasprirea conditiilor de furnizare a lichiditatilor, ducand in cele din urma la retragerea masiva a banilor din banci.

Pana la sfarsitul negocierilor, bancile grecesti se confruntau deja cu pierderi de capital de ordinul miliardelor de euro pe zi.

In al doilea rand, tarile din zona euro, manevrate de Germania, au amanat luarea unei decizii pana in momentul in care guvernantii de la Atena erau constienti ca fara semnarea unui acord statul elen risca sa intre in faliment, neputand onora nici macar plata salariilor si a pensiilor.

Acordul semnat a pus din nou Grecia sub constanta supraveghere a institutiilor din troika creditorilor, ba mai mult, oficialii de la Atena au fost obligati sa accepte respectarea integrala a conditiilor si termenilor dictati de catre creditori", opineaza Lapavitsas.

In aceste conditii, fostul profesor de economie al Universitatii din Londra estimeaza ca nule sansele de a respecta platforma-program cu care Syriza a intrat la guvernare: cresterea salariului minim si a pensiilor, scaderea impozitelor, anularea privatizarilor suspecte si cresterea serviciilor de asistenta sociala in Grecia.

Spirala deflationista

Nici momentul pentru realizarea compromisului nu este unul de bun augur. Cresterea economica in 2014 a fost de doar 0,7%, iar PIB chiar a suferit o contractie in ultimul trimestru al anului trecut.

Productia industriala a scazut cu 3,8% in decembrie, iar comertul a inregistrat o scadere de 3,7 procente in aceeasi perioada, in ciuda sezonului de sarbatori.

Preturile s-au redus la inceputul anului cu 2,8%, demonstrand clar existenta unei spirale deflationiste in Grecia.

"Pe acest fond, sa duci cu insistenta o politica de austeritate este nebunie curata", crede Costas Lapavitsas.

Criza din Grecia va fi resimtita si mai aprig in cursul acestei luni si in aprilie, cand guvernul de la Atena trebuie sa faca dovada asigurarii fondurilor necesare pentru plata creditelor contractate de la FMI si BCE.

"Nu exista indoiala ca guvernul va face cu greu fata verificarilor efectuate in aprilie de catre creditori. Veniturile fiscale sunt la un pas de colaps, in parte din cauza inghetarii economiei si pe de alta parte din cauza rezervei manifestate de populatia care asteapta si acum usurarea poverii fiscale impuse in ultimii ani.

Bugetul va fi deja supus unui efort extraordinar in martie, cand va trebui achitata transa imprumutului contractat de la FMI", mai spune parlamentarul Syriza.

Nici pentru negocierile din vara nu se anunta conditii mai favorabile, odata precedentul creat, restul tarilor din zona euro urmand sa poarte discutiile cu Grecia in aceleasi conditii de impunere a vointei creditorilor.

Masuri radicale pentru greci

Pentru Lapavitsas, o schimbare de bun augur in mentalitatea guvernantilor de la Atena ar reprezenta constientizarea faptului ca schimbarile radicale intr-un cadru institutional sunt imposibile, ceea ce anuleaza din start sansele de reusita in negocieri ale elenilor.

"Pentru Syriza, evitarea colapsului sau a predarii neconditionate sta in aplicarea masurilor radicale. Forta noastra rezida in sprijinul masiv de care se bucura partidul in Grecia.

Guvernul ar trebui sa aplice in regim de urgenta masurile menite sa usureze povara suportata de clasa muncitoare din Grecia: blocarea executarilor silite, prescrierea datoriilor individuale, reconectarea locuintelor la reteaua de electricitate, marirea salariului minim pe economie si oprirea privatizarilor.

Acesta este programul care a dus la castigarea alegerilor", avertizeaza profesorul Lapavitsas.

Negocieri pe alt ton

Parlamentarul de stanga crede ca Syriza ar putea da tonul politicii in Europa, daca ar reusi sa se prezinte la negocierile din luna iunie de pe alte pozitii.

"Abordarea viitoarei runde de negocieri trebuie facuta in mod diferit. Este clar ca zona euro nu poate fi reformata si nu se va transforma intr-o uniune monetara prietenoasa cu clasa muncitoare.

Trebuie sa avem pe masa intreaga gama de optiuni pe care le putem prezenta si sa ne asteptam la masuri extraordinare in ceea ce priveste asigurarea necesarului de lichiditati, constientizand ca toate posibilitatile pot fi gestionate, atata vreme cat populatia este pregatita sa le infrunte.

Pana la urma, Uniunea Europeana si-a pus deja amprenta dezastrului asupra acestei tari", mai spune Lapavitsas.

In opinia sa, Syriza poate conta pe ajutorul stangii europene doar daca lasa iluziile deoparte si propune masuri care sa stearga de pe agenda Europei absurditatea mentinerii monedei comune.