Grecia pune iarasi creditorii pe jar: Alegerile anticipate ar putea afecta plata datoriilor

Agitatia de pe scena politica din Grecia da fiori reci creditorilor din zona euro care se tem ca tranzitia puterii dupa alegerile anticipate, programate pe 20 septembrie, nu va fi una usoara.

Aceasta ar putea periclita punerea in practica reformelor acceptate pin memorandmul semnat cu ocazia demararii celui de-al treilea program de asistenta financiara, in valoare de 86 de miliarde de euro, anunta The Guardian.

Solutii radicale

Dupa demisia din 21 august a premierului Alexis Tsipras, scena politica elena a dat din nou in clocot.

Premierul demisionar a refuzat sa negocieze cu alte partide pentru obtinerea unui vot de incredere sau crearea unui nou guvern, iar aripa dura a Syriza si opozitia se intrec in atacuri dure la adresa acestuia.

Perspectiva unor noi alegeri anticipate in Grecia ridica temeri privind incapacitatea viitorului guvern de a respecta acordul incheiat cu creditorii in privinta implementarii reformelor in economie si a asigurarii continuitatii celui de-al treilea program bailout.

Politicienii europeni si investitorii interesati de Grecia privesc atent forfota politica declansata de premierul Tsipras.

Acesta a afirmat ca are nevoie de o reconfirmare a mandatului din partea electoratului elen dupa semnarea acordului cu creditorii europeni.

Tsipras a ales sa demisioneze saptamana trecuta, dupa ce revolta gruparii euroscepticilor din Syriza l-a lasat fara majoritate parlamentara.

Seful guvernului a preferat o demisie rapida in locul negocierilor pentru formarea unei noi majoritati parlamentare.

"Prim-ministrul a explicat ca nu exista nicio sansa de a forma un nou guvern in actuala componenta a Parlamentului, drept pentru care a predat mandatul sau presedintelui Greciei", a explicat un oficial guvernamental.

Incertitudine totala

Decizia lui Tsipras a divizat si mai mult spectrul politic elen, conservatorii din partidul Noua Democratie afirmand ca acum se simte si mai mult nevoia de unitate si de eliminare a tensiunilor politice.

Deja campania electorala a debutat in forta, fostul prim ministru Antonis Samaras sarind la gatul succesorului sau in functie si afirmand ca Tsipras "se comporta precum un capitan beat al unui vas fara carma".

Din punctul de vedere al lui Samaras, alegerile anticipate, programate la mai putin de opt luni dupa cele care l-au propulsat pe Tsipras in fruntea guvernului Syriza, vor avea un efect catastrofal pentru Grecia.

"Inca odata, tara este aruncata intr-o incertitudine totala. Totul este sacrificat pe altarul ambitiilor politice interne ale premierului", a declarat Samaras intr-un interviu dat presei elene.

Tsipras a anuntat noua runda de alegeri anticipate dupa ce rebelii din aripa dura a Syriza au declansat o revolta parlamentara in momentul votului pentru al treilea program de asistenta financiara acordat Greciei.

Imprumutul, in valoare de 86 de miliarde de euro, este insotit de o serie de masuri draconice ce vor fi resimtite de populatie.

Deja 5 ani de austeritate in Grecia si-au pus amprenta asupra nivelului de trai al populatiei, somajului si a PIB-ului care a scazut cu 25%.

Contre dure

In acest moment, grupul de rebeli din Syriza, format din 25 de parlamentari, este pe punctul de a-si crea un nou partid de extrema stanga, Uniunea Populara, pe care il vor inscrie in cursa electorala.

Fostii colegi ai lui Tsipras sustin ca premierul a actionat in cardasie cu creditorii, scopul sau fiind de a elimina disidentii din propria formatiune si de a curata scena politica din Grecia.

Manolis Glezos, unul dintre eroii din Al Doilea Razboi Mondial si o figura proeminenta a stangii elene, a amintit ca guvernul Tsipras "a esuat in a transfera puterea in mainile alegatorilor, asa cum nu a reusit nici sa le ofere locuri de munca".

Chiar daca Tsipras a refuzat negocierile pentru obtinerea unui vot de incredere in Parlament, rebelii din partidul Uniunea Populara, reclama dreptul de a negocia la randul lor crearea unui guvern de coalitie.

Discutiile sunt duse de Panagiotis Lafazanis, fost ministru al Energiei in guvernul Syriza pana in luna iulie a acestui an.

Analistii cred insa ca Lafazanis are prea putine sanse de a convinge partidele opozitiei sa se alature unui astfel de proiect.

Un guvern interimar va fi format sub conducerea presedintelui Curtii Supreme de Justitie, Vassiliki Thanou-Chistophilou, o membra Syriza a carei viziune anti-creditori i-a asigurat numirea in acest post in primavara lui 2015.

Pentru Grecia ar reprezenta o premiera, Thanou-Chistophilou putand sa devina prima femeie insatalata in fruntea guvernului de la Atena.