Salvarea Greciei nu a eliminat riscul de default din Europa

Salvarea Greciei nu a eliminat riscul de default (incetare de plati) din Europa, investitorii avertizand ca statul elen va fi in curand in pericolul de a incalca termenii celui de-al doilea program de salvare obtinut in decurs de trei ani, relateaza Bloomberg.

La capatul a sapte luni de negocieri, Grecia a primit acordul ministrilor de Finante din zona euro pentru pachetul de ajutor de 130 de miliarde de euro necesar evitarii intrarii in faliment, in martie, cand trebuie rascumparate obligatiuni de 14,5 miliarde de euro.

Pasuirea obtinuta de Grecia ar putea fi numai temporara, dupa ce a aprobat un program de austeritate si reforme economice menite sa reduca datoria publica de la 160% la sfarsitul anului trecut la 120,5% in 2020.

In timp ce investitorii privati si bancile centrale lucreaza la reducerea datoriilor Greciei, analisti ai Citigroup si Commerzbank au avertizat deja ca statul elen ar putea din nou sa nu isi respecte angajamentele, din cauza celui de-al cincilea an de recesiune, a apropierii alegerilor si a miscarilor sociale.

Rezultatul ar putea fi oprirea ajutorului si reluarea discutiilor despre meritele unei noi asistente, inainte de sfarsitul acestui an, liderii politici concentrandu-se pe protejarea restului Europei de contagiune.

Tintele de deficit bugetar, in pericol

"Zona euro a facut tot posibilul pentru a se asigura ca Grecia isi va respecta promisiunile, dar exista o probabilitate mare de regres in privinta masurilor de reducere a deficitului bugetar", a declarat David Miller, partener la compania Cheviot Asset Management in Londra.

Un raport pregatit de experti ai Comisiei Europene, Bancii Centrale Europene si Fondului Monetar International, obtinut de agentia Reuters, noteaza ca Grecia va avea nevoie de ajutoare suplimentare pentru a atinge tinta oficiala de reducere a datoriei publcie (120,5% din PIB pana in 2020), din moment ce contractia economica va continua si s-ar putea accentua.

Raportul arata ca, daca Grecia nu va implementa reformele economice si masurile de austeritate angajate in acord pentru a creste competitivitatea economica, datoria statului elen ar putea echivala in 2020 cu 160% din PIB.

"Tinand cont de riscuri, programul Greciei ar putea ramane predispus la accidente, cu semne de intrebare legate de sustenabilitate", se spune in raport.

Guillaume Menuet, analist la Citigroup in Londra, crede ca Grecia ar putea sa rateze, pana in iunie, tintele de deficit bugetar si sa fie nevoita sa pregateasca un defaul ordonat, pana la sfarsitul acestui an.

Joerg Kraemer, economist sef al Commerzbank in Frankfurt, a avertizat la randul sau ca Grecia va avea dificultati sa suporte chiar si datoria redusa in urma planului de salvare, daca nu aplica reforme ample.

"In a doua jumatate a anului, exista o probabilitate mare ca UE sa opreasca platile catre Grecia", a spus Kraemer.

Pietele financiare au semnalat deja neincrederea ca acordul va rezolva permanent problemele Greciei sau va pune capat crizei datoriilor suverane, cu o evolutie negativa a euro si a actiunilor europene.

Prin sustinerea Greciei, liderii europeni au preferat costul financiar si politic, decat riscul unui faliment care ar putea dezmembra zona euro.

Astfel, cel putin 386 miliarde de euro au fost alocate pentru salvarea Greciei, Irlandei si Portugaliei, iar investitorii anticipeaza ca cel putin guvernul de la Lisabona va avea nevoie de sprijin suplimentar.

Pentru a rezolva posibile noi urgente bugetare si a limita contagiunea, liderii europeni au lasat deschisa posibilitatea majorii mecanismului permanent de stabilitate de la 500 de miliarde de euro la 750 miliarde de euro.

In schimbul banilor, Grecia s-a angajat sa reduca pensiile, salariul minim si cheltuielile pentru sanatate si aparare, dar si sa restranga numarul angajatilor din sectorul public si sa vanda active.