Stiglitz: Europa loveste din plin democratia elena

Marti, 30 Iunie 2015, ora 16:14
2060 citiri
Stiglitz: Europa loveste din plin democratia elena
Foto: josephstiglitz.com

Tonul in crescendo al ciondanelii vehemente din Europa poate parea unui privitor neavizat drept rezultatul inevitabil al finalului amar inregistrat in negocierile dintre Grecia si creditorii sai.

In realitate insa, liderii europeni isi dau in sfarsit arama pe fata aratand ca adevarata natura a disputei pe tema datoriei elenilor ascunde nu doar o problema financiara, ci si una de afirmare a puterii in detrimentul democratiei, afirma laureatul cu Nobel pentru economie Joseph Stiglitz intr-un editorial Project Syndicate.

Greseli impardonabile

Programele economice varate pe gat Greciei timp de cinci ani de catre "troika" creditorilor s-au dovedit a avea efecte dezastruoase, PIB-ul tarii scazand cu 25%.

Nu a existat vreodata o criza care sa fie deliberat condusa spre asemenea consecinte catastrofice: somajul in randul tinerilor din Grecia, de exemplu, a depasit 60%.

Este uimitor faptul ca grupul de creditori ai Greciei refuza sa isi asume responsabilitatea petru acest dezastru sau sa admita ca previziunile si modelele sale economice au esuat.

Mai surprinzator se dovedeste faptul ca liderii Europei nu au invatat nimic din greseala lor. Creditorii continua sa ii ceara Greciei atingerea unui surplus bugetar de 3,5% din PIB pana in 2018.

Economisti din toata lumea au condamnat tinta prescrisa de creditori ca fiind o adevarata pedeapsa pentru economia Greciei, deoarece incercarea de a atinge acest prag va duce inevitabil la o recesiune si mai profunda.

Intr-adevar, chiar si daca datoria Greciei ar fi restructurata mai mult decat oricine si-ar putea imagina, economia tarii va ramane in depresiune daca alegatorii vor opta pentru aplicarea programului de reforme cerut de creditori.

In termeni de transformare a unui deficit imens in surplus, putine tari au reusit sa faca ceea ce a facut Grecia in ultimii cinci ani.

Si, desi costurile sociale au fost foarte mari, actualul guvern al Greciei a incercat sa respecte o parte din cerintele creditorilor internationali.

Bani cu retur

Potrivit lui Stiglitz, aproape nimic din sumele imense imprumutate Greciei au ajuns cu adevarat in tara. Banii ar fi fost folositi pentru a plati alti creditori din sistemul privat, incluzand si marile banci din Franta si Germania.

"Grecia a primit mai nimic, dar a platit un pret imens pentru a proteja sistemele bancare ale acestor tari. FMI si ceilalti creditori nici macar nu au nevoie de sumele pe care le cer grecilor", afirma economistul.

Conform scenariului obisnuit acestia vor fi folositi pentru a imprumuta inca odata si inca odata Grecia.

Adevarata poveste nu se refera cu adevarat la banii imprumutati Greciei, ci la folosirea unor termene limita pentru a face Grecia sa ingenuncheze si sa accepte inacceptabilul: nu doar austeritatea, ci si masuri de pedeapsa si regres economic.

De ce ar recurge Europa la asa ceva? Nu se supune acelorasi reguli democratice?

In ianuarie, grecii au ales un guvern care s-a angajat sa puna capat austeritatii. Daca ar fi fost ca guvernul Syriza sa isi puna in aplicare programul de guvernare, ar fi refuzat din start propunerile creditorilor.

In schimb, a preferat sa ofere populatiei elene sansa de a cantari cat mai bine problema, in conditiile in care aceasta se va dovedi cruciala pentru viitorul natiunii.

Lovitura politica

Aceasta grija pentru obtinerea legitimitatii populare a deciziilor este incompatibila cu zona euro, care nu a fost niciodata un proiect foarte democratic.

Majoritatea guvernelor tarilor membre nu si-au consultat alegatorii inainte de incredinta suveranitatea monetara a acestora in mainile Bancii Centrale Europene.

Cand Suedia a facut acest lucru, suedezii au votat impotriva. Au inteles ca rata somajului va creste imediat daca politica monetara a tarii avea sa fie dictata de o banca centrala care se concentreaza doar asupra inflatiei, uitand sa supravegheze si stabilitatea financiara.

Au inteles ca economia va avea de suferit pentru ca modelul economic pe care se bazeaza zona euro este conceput pentru a submina muncitorii.

La 16 ani dupa instituirea acestor regului in zona euro avem in fata o antiteza a democratiei, in care multi lideri europeni vor sa vada sfarsitul guvernarii de stanga a lui Alexis Tsipras.

"A devenit extrem de deranjant sa ai in Grecia un guvern care face o alta politica decat cea care a incurajat cresterea gradului de inegalitate sociala in atat de multe tari avansate, puncteaza Stiglitz.

Europenii par chiar sa fi crezut ca pot darama guvernul din Grecia prin fortarea oficialilor de la Atena de a accepta o intelegere care contravenea mandatului popular obtinut.

Vot decisiv

Este greu sa dai sfaturi grecilor referitor la cum ar trebui sa voteze la referendumul din 5 iulie. Niciuna dintre optiuni nu se dovedeste usoara si lipsita de riscuri.

Un "DA" ar insemna mentinerea crizei la infinit. Poate ca o tara epuizata, una care a privatizat tot ce a avut si ai carei tineri talentati ar fi migrat cu totii, ar obtine stergerea datoriilor.

Poate, dupa ce va capata aspectul unei economii saracacioase de nivel mediu, Grecia va reusi sa primeasca asistenta financiara din partea Bancii Mondiale. Acest lucru pare posbil abia peste un deceniu sau doua dupa stergerea datoriilor.

In schimb, un "NU" le da sansa grecilor de a-si hotari singuri viitorul, iar sansa aceasta pare mult mai plina de speranta decat interminabila tortura din prezent, mai scrie laureatul Nobel.

#criza datorii grecia, #criza politica Grecia UE, #reguli democratice UE, #referendum Grecia , #Grecia