Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

analiza Zoltan Pogatsa

Vor sa aduca Grecia la sapa de lemn? Ceausescu ar fi mandru de reformele impuse Atenei

Vor sa aduca Grecia la sapa de lemn? Ceausescu ar fi mandru de reformele impuse Atenei


Oricat de greu de crezut ar fi, in ciuda contrastelor flagrante, Grecia din zilele noastre si Romania anilor '80 impartasesc si unele asemanari izbitoare. Cea mai evidenta este cea a erodarii economiei prin programe de austeritate, crede profesorul de economie politica Zoltan Pogatsa.

Pogatsa argumenteaza ca punerea datoriilor publice in mod repetat in sarcina contribuabililor nu face decat sa creeze un cerc vicios, care va eroda puterea de cumparare, va mentine un nivel scazut de lichiditati si va transforma sistemul de finante publice intr-o himera.

Dupa modelul Ceausescu

In 1980, dictatorul Nicolae Ceausescu a decis brusc ca Romania trebuie sa-si achite toate obligatiile catre creditorii internationali, explica economistul maghiar Zoltan Pogatsa, pentru Sigmalive.

Planul sau a fost urmat de aproape un deceniu de stoarcere a resurselor financiare ale tarii, culminand cu cea mai violenta revolutie anticomunista din Europa.

Un plan similar este pus in practica de cativa ani in Grecia. Desi era clar ca e sortita esecului, politica de austeritate a fost impusa elenilor inca de acum 5 ani.

Rezultatul a ajuns deja sa fie arhicunoscut: o prabusire economica de 25%, o crestere a gradului de indatorare de la un nivel greu de administrat de 110% din PIB la unul insuportabil de 180 de procente si un somaj in floare atingand 30% din totalul populatiei si 60 de procente din tineri.

In cei cinci ani de austeritate, povara datoriei statului elen a crescut cu 9 procente pentru patura superioara a societatii elene si cu 338% pentru cei din clasa inferioara.

Cu o societate deja devastata de efectele austeritatii, Grecia inainteaza pe un traseu marcat de noi reforme dure.

Aceasta, in ciuda faptului ca strategia competitivitatii Lisabona/Europa 2020 prevede exact un set de masuri inverse: stimularea productivitatii prin investitii in capitalul uman.

In setul de masuri nu se fac referi la excluderea unui stat membru din cauza nivelului crescut de indatorare. Strategia competitivitatii ar trebui sa se aplice fara discriminare, crede Pogatsa.

In tot timpul negocierilor, reprezentantii CE nu au fost auziti macar o singura data indemnand guvernul de la Atena sa creasca nivelul de finantare in educatie si cercetare pentru a creste valoarea productiei interne.

In schimb, membrii grupului ministrilor de Finante din zona euro, un organism cu rol consultativ, au demonstrat ca stiu o singura politica economica, aceea neoliberala de secatuire a resurselor unei tari.

Greciei i s-a pregatit un plan de masuri pe care pana si dictatorul comunist Nicolae Ceausescu l-ar invidia, crede economistul maghiar.

Austeritate si reforme

Exista diferente semnificative intre masurile de austeritate si cele reformiste. Austeritatea presupune o sacrificare a investitiilor publice, adica a elementului vital pentru crearea valoarii intr-o economie.

Austeritatea vine cu o crestere a impozitelor, ceea ce, pana si in dogma neoliberala, se traduce automat prin reducerea competitivitatii.

De asemenea, presupune o reducere a salariilor si pensiilor, masura care deja a apucat sa ridice nivelul de saracie in Grecia si sa reduca consumul intern.

De cealalta parte, un program de reforme se presupune a elibera valorile creand un mediu propice pentru dezvoltarea afacerilor.

O reforma in aparatul administrativ pe criterii meritocratice, cu o analiza subtila a capacitatilor si competentelor functionarilor, nu se intrezareste nici macar acum in randul masurilor recomandate Greciei.

Din contra, liberalizarea pietei muncii reprezinta o varianta respinsa inclusiv de economisti laureati ai Premiului Nobel, asa cum este Robert Solow.

Reformele nu au nimic de a face cu a nega dreptul la negocieri colective, o masura pastrata in mai toate statele din Vestul si Nordul Europei, inclusiv Germania.

La fel de bine, nu poti numi reforma liberalizarea comertului de duminica, in conditiile in care acesta este supus interdictiilor in multe state in nordul Europei, asa cum nu reprezinta o reforma nici liberalizarea pietei de produse, la fel de strict tinuta in frau in tarile nordice.

Traseu incert

Spre ce se indreata grecii acum este un mister. Cum cresterea TVA in turism si alimentatie publica ar urma sa faca economia elena mai competitiva este greu de spus.

Masurile adoptate unilateral de guvernul Syriza, ales in mod democratic, vor fi rasturnate de acum.

Aceasta presupune eliminarea ajutorului social pentru cei mai saraci pensionari, ignorand cu buna stiinta efectele somajului si ale muncii la negru asupra sustenabilitatii sistemului de pensii din Grecia.

Inca o data, cum vor reusi aceste masuri sa creasca competitivitatea si sa creasca consumul intern ramane un adevarat mister.

Noul plan presupune ca unele impozite calculate dupa indici de pret anteriori crizei sa ramana in continuare aplicabile.

Aceasta inseamna si ca un proiect legislativ al Syriza privind calculul taxelor dupa preturile de transfer, o lege care viza veniturile vitale ale companiilor transnationale, va fi abrogat.

Inca o data gaurile serioase din sistemul fiscal elen, prin care se scurg masiv sume de bani catre firme din paradisurile fiscale offshore, raman neabordate in recomandarile facute de creditorii europeni.

Angajarile in sectorul public vor fi iarasi blocate, mergand chiar pana o noua restructurare a aparatului bugetar, starnind tensiuni sociale si deteriorand si mai mult nivelul de consum intern.

Ceausescu la putere

Planul conceput de creditori pentru Grecia duce filosofia lui Ceausescu la un nou nivel, introducand o austeritate robotica. In cazul in cate tintele de deficit nu sunt atinse se trece la o noua serie de taieri de salarii si pensii, fara alte discutii si negocieri.

Trebuie spus ca nu exista mari sanse de atingere a tintelor de deficit asumate, in conditiile in care guvernantii au recunoscut in fata parlamentului elen ca setul de masuri reprezinta un plan recesionar.

Tehnic, exista o singura masura care are potential de dezvoltare: programul de privatizare. Practic insa, grecii isi vor vinde bunurile de pret ale economiei pe mai nimic, din moment ce criza a scazut drastic pretul de piata al acestora.

Chiar si dupa vanzarea lor, o mare parte din suma va fi dirijata in programul de recapitalizare a bancilor elene, slabite de asfixia impusa de Banca Centrala Europeana ca o masura politica, dupa cum argumenteaza expertii Charles Wyplos si Charles de Grauwe.

Ca si in 2010, cand pierderile bancilor vest europene si grecesti au fost transferate in sarcina contribuabililor europeni sub forma programului de asistenta financiara destinat Greciei, institutiile de credit au prioritate in fata investitiilor.

Din experienta anilor trecuti devine clar ca doar o parte din programul de privatizari se va realiza, lasand doar o suma infima sau chiar nimic pentru realizarea investitiilor publice in Grecia.

In acelasi timp, povara datoriei statului elen va creste prin acordarea unui nou imprumut masiv ducand gradul de indatorare la 200% din PIB, sub conditia aplicarii unui program economic cu risc crescut de recesiune.

Un program economic in care, de fapt, nu crede nimeni: nici guvernul elen, nici expertii FMI, care au insistat pentru o stergere partiala a datoriei Greciei, si nici Wolfgang Schaeuble.

Colac peste pupaza, Grecia este exclusa si din programul de relaxare cantitativa initiat de BCE, o alternativa ieftina de finantare pe care Europa nu a vrut sa o impartaseasca cu Atena.

Bizara filosofie a austeritatii propovaduita de creditori se presupune a avea rolul de a relua cresterea economica in Grecia prin reinstaurarea sentimentului de incredere al investitorilor in sconomia elena.

In realitate, programul impus Greciei se va dovedi o adevarata sperietoare pentru acestia, combinatia de masuri cu iz de recesiune si lipsa unui program coerent de investitii publice fiind o reteta pentru scaderea dramatica a cererii de bunuri si produse, incheie economistul.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 5464 ori