Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Febra constructiilor din Israel pune pe jar Orientul Mijlociu

Febra constructiilor din Israel pune pe jar Orientul Mijlociu
Febra constructiilor din Israel pune pe jar Orientul Mijlociu. La cativa metri distanta de ruinele romane care inconjoara moscheea Al Aqsa, al treilea loc sfant al musulmanilor, o mana de muncitori au inceput constructia unui pod care va inlocui vechea pasarela de acces la Esplanada Moscheilor. Este o lovitura grea, una in plus, data incipientelor eforturi de a relua procesul de pace israelianopalestinian, noteaza ziarul El Pais.

Constructiile care au loc la pasarela de acces spre Esplanada situata la 60 de metri distanta de moscheea Al Aqsa, al treilea loc sfant al Islamului, a suscitat furia lumii musulmane. Majoritatea vede aceste lucrari drept o incercare disimulata de a distruge putin cate putin moscheile, desi arheologii israelieni au subliniat ca lucrarile vor fi in conformitate cu normele internationale si ca nu exista intentii oculte. inca de la inceperea sapaturilor, miercuri 7 februarie, israelienii si palestinienii s-au angajat intr-un nou val de confruntari. La sfarsitul saptamanii trecute tineri musulmani au protestat impotriva controversatelor lucrari, nu doar la Ierusalim, ci si la Nazaret si in diferite puncte din Cisiordania.

Sapaturile la baza Zidului Plangerii, aflat mai jos de Esplanada, sunt realizate - potrivit legii - de arheologi ai Directiei pentru Antichitati a Israelului. In final, primarul Ierusalimului, Uri Lupolianski, si-a anuntat decizia de a amana lucrarile la Poarta Mugrabi, una din intrarile la Esplanada Moscheilor, pana cand vor fi aprobate de o comisie care sa le examineze, dupa doua zile de proteste ale comunitatilor arabe si musulmane.

La 7 iunie 1967, soldatii israelieni tocmai cucereau vechiul oras Ierusalim in Razboiul celor sase zile. Rabinul sef al armatei Shlomo Goren, pasea pe Esplanada Moscheilor - Muntele Templului pentru musulmani - propunandu-i generalului Uzi Narkis: 'A sosit momentul sa punem o suta de kilograme de explozibil in moscheea Omar si sa scapam de ea pentru totdeauna'. 'Taci rabinule', i-ar fi raspuns generalul Narkis, care a dezvaluit conversatia cu putin inainte de a muri, in 1997, potrivit istoricului Avi Shlaim.

Nu este greu de inchipuit ce s-ar fi intamplat daca extremistul rabin si-ar fi dus planul la bun sfarsit. Sapaturile care au inceput la podul de acces spre Esplanada pun in pericol ruinele din perioada veche islamica, desi nu exista risc aparent pentru fundatia moscheii Al Aqsa, al treilea los sfant dupa Mecca si Medina, asa cum alerteaza autoritatile politice si religioase palestiniene. Problema este de a nu ceda nici un centimetru din putinele hectare de teren intr-un din locurile cele mai disputate ale planetei.

In teritoriile palestiniene, vineri 8 februarie a fost o zi de proteste. Orasul vechi a fost ocupat de politia israeliana care a impiedicat accesul spre cartierul arab. Meir Ben-Dov, seful de santier intre anii 1968 si 1993 la excavatiile Parcului Arheologic situat in vecinatatea zidurilor de apararea ale Ierusalimului, a tinut sa atraga atentia: 'Noi am cucerit Ierusalimul, cel putin sa ne abtinem de la provocari. Este foarte usor sa aprinzi scanteia'. Adaugand sub forma de explicatie: 'Sunt israelian, evreu si sionist, sa nu fiu inteles gresit'.

Alaturi de alti 20 de arheologi de la Universitatile evreiesti a trimis, din 2005 mai multe scrisori lui Shuka Dorfman, sef al Directiei pentru Antichitati a Israelului pentru a impiedica controversatele construc- tii. Dorfman nu este un specialist asigura Ben-Dov. 'Vine din randul armatei. Ca principalul responsabil al santierelor unei tari sa nu fie arheolog nu se poate intampla decat in Israel. Nu am primit niciodata raspuns la misivele noastre, nu s-a acordat licenta pentru niste lucrari ilegale si nenecesare. Acest pod nu este o solutie, cu 7.000 de euro s-ar fi putut gasi o formula pentru a rezolva accesul la Esplanada prin poarta Mugrabi', a spus el.

Pentru a-ti face o idee aproximativ a despre ceea ce reprezinta aceste locuri sfinte pentru credinciosii evrei sau musulmani din orasul Ierusalim este suficient sa observi o nisa sapata in Zidul Plangerii, in spatiul rezervat rugaciunii femeilor. Ea apartine moscheii Al Buraq, ridicata pe aceeasi esplanada. "Autoritatile religioase musulmane se tem ca ar putea fi afectata", spune Ben- Dov. Asemeni profesorilor israelieni universitari, el Waqf - autoritatea religioasa care gestioneaza lacasurile sfinte islamice, nu a obtinut niciun raspuns la solicitarile sale. Daca ceea ce se doreste este crearea de mai mult spatiu pentru femei, care nu ar fi necesar decat pentru cateva sarbatori pe ani, ar putea foarte bine sa fie luat din cel rezervat barbatilor care este mai mult decat suficient', a precizat directorul de santier.

In orice caz este paradoxala obsesia fata de Esplanada Moscheilor, avand in vedere ca evreilor religiosi le este interzisa intrarea in ceea ce musulmanii numesc Muntele Templului. "Era casa lui Allah si doar marele sacerdot avea voie sa puna piciorul in lacas. Nu a ramas nici urma din templul lui Solomon, cei care afirma acest lucru se joaca cu sentimentele oamenilor", sustine Ben- Dov. Nu ar fi prima data cand se intampla acest lucru.

In 1996, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a decis deschiderea Tunelului Asmoneilor, adiacent Esplanadei. Furia palestiniana a fost fara limite. Peste 60 de arabi si 15 politisti israelieni au murit in confruntari. Cine era primarul care a sprijinit aceasta masura? Nimeni altul decat premierul de azi, Ehud Olmert. 'Yitzhak Shamir, Yitzhak Rabin si Shimon Peres au refuzat sa deschida Tunelul Asmoneilor. Erau adevarati oameni de stat, iar guvernele lor puternice. Dar executivul lui Olmert pare sa se plieze pretentiilor fanaticilor, ale rabinilor care gestioneaza Zidul Plangerii, celor care doresc un nou val de violenta si sa impiedice orice negociere care resping din capul locului solutia a doua state si celor care s-au opus retragerii din Gaza', spune Ben-Dov.

Dar Olmert este decis sa nu bata in retragere. Relatiile sale cu sectoarele ultraortodoxe israeliene, create pe vremea cand era primarul Ierusalimului sunt solide. Prin urmare, el a respins cererea ministrului apararii, Amir Peretz, de a intrerupe sapaturile. Continuarea lucrarilor nu ii netezeste calea nici ministrului israelian de externe, doamna Tzipi Livni. Dar, asa cum scria analistul Akiva Eldar intr-un recent articol: "Livni are tot atata influenta asupra lui Olmert ca si meteorologii asupra vremii".

Bloombiz
(Sursa: Rompres)



Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 852 ori