Recesiunea din Italia se adanceste, iar costurile de finantare sunt in continuare ridicate. Statul plateste dobanzi ridicate pentru a se imprumuta.
Premierul italian Mario Monti incearca sa evite semnarea unui acord de finantare externa cu UE si FMI, intrand astfel intr-o alianta de facto cu Spania, care are aceeasi raportare la imprumuturile externe.
Mentinerea acestei pozitii, al carei scop este acela de a nu ceda suveranitatea fiscala, devine insa din ce in ce mai dificila, pe masura ce esecul austeritatii se contureaza tot mai clar in Italia.
Liderii Spaniei si Italiei se concentreaza pe relaxarea conditiilor in care cele doua state ar putea obtine ajutor extern. Un imprumut extern fara conditii de austeritate care sa echivaleze cu cedarea suveranitatii fiscale devine un imprumut la dobanzi mici, o garantie pentru piete ca statul va ramane solvabil in viitorul previzibil.
In Italia, randamentul obligatiunilor de stat cu maturitatea la zece ani, indicatorul de referinta al costurilor de finantare, este apropiat de 6% si depaseste cu mai mult de 4,4 puncte procentuale dobanda platita de Germania.
Produsul Intern Brut al Italiei a scazut cu 2,5% in trimestrul al doilea raportat la aceeasi perioada a anului trecut, si cu 0,7% fata de primele trei luni ale anului. Mario Monti a incercat sa multumeasca pietele de obligatiuni prin scaderea cheltuielilor statului si cresterea taxelor, potrivit unei analize Bloomberg.
Desi premierul tehnocrat instalat anul trecut la Roma va reusi sa aduca in acest an deficitul bugetar sub limita dictata de UE, de 3% din PIB, Italia plateste inca dobanzi alarmante pentru a se imprumuta.
Austeritatea lui Monti a coborat diferenta dintre dobanzile Italiei si cele ale Germaniei cu numai 0,78 puncte procentuale din noiembrie 2011, cand a avut loc investirea premierului italian.
Pe plan european, Monti se impiedica la tot pasul de opozitia Germaniei fata de actiuni coordonate pentru reducerea costurilor de finantare ale statelor din sud, dar si de perceptia investitorilor ca Italia este legata de Spania.
Influenta banca americana Goldman Sachs si-a redus detinerile de obligatiuni guvernamentale italiene cu 92%, la 191 milioane de dolari la sfarsitul celui de-al doilea trimestru, desi isi crescuse expunerea pe Italia in primele trei luni ale anului. Goldman si-a sporit de asemenea detinerea de derivate financiare de credit pe Italia, pariind pe falimentul tarii.
Unul dintre ministrii lui Monti, Francesco Profumo de la Educatie, a declarat joi intr-un interviu pentru Bloomberg ca Executivul de la Roma a purtat discutii indelungate privind o posibila solicitare catre fondurile de urgenta ale zonei euro, sa cumpere obligatiuni italiene pentru a reduce costurile de finantare ale statului.
Monti i-a enervat pe parlamentarii germani intr-un interviu publicat pe 5 august de revista Der Spiegel, afirmand ca liderii guvernelor europene ar trebui sa fie mai independenti de legislaturi. O zi mai tarziu, premierul italian a emis un comunicat in care isi reafirma credinta in democratie. In aceeasi zi, Wall Street Journal a publicat un interviu luat cu o luna in urma lui Monti, in care premierul declara ca diferenta dintre dobanzile Italiei si cele ale Germaniei ar fi de 12 puncte procentuale daca fostul premier Silvio Berlusconi ar fi ramas la putere.
Partidul fostului lider sustine in Parlament Guvernul tehnocrat al lui Monti si a transmis semnale ca ar putea retrage acest sprijin.