Un nou razboi de la la periferia Rusiei ameninta securitatea energetica a Europei

Luni, 27 Aprilie 2015, ora 13:33
5428 citiri
Un nou razboi de la la periferia Rusiei ameninta securitatea energetica a Europei
Foto: Asbarez

Planurile Comisiei Europene pentru diversificarea furnizorilor de energie in UE ar putea fi date din nou peste cap de un conflict care mocneste la periferia sudica a Rusiei.

Tensiunile in crestere dintre Armenia si Azerbaidjan pe tema enclavei Nagorno-Karabah sunt departe de a fi stinse, chiar daca in ultimii 21 de ani regiunea a cunoscut o pace relativa.

Din 1994 si pana acum, zona a atras o serie de companii energetice de top, care au investit miliarde de dolari in extragerea petrolului si gazelor din Azerbaidjan si realizarea gazoductelor si oleoductelor catre Turcia, Italia si restul Europei.

Alegerile electorale din Nagorno-Karabah, programate pentru 3 mai, inflameaza spiritele in cele doua tari, iar analistii Royal Bank of Scotland nu ezita sa avertizeze asupra extinderii rapide a conflictului, arata un articol Bloomberg.

Zona de risc

Enclava disputata intre cele doua tari este recunoscuta international ca fiind teritoriul Azerbaidjanului, dar un conflict poate destabiliza intreaga zona dintre Rusia, Turcia si Iran.

"Rezultatul votului poate genera o escaladare a tensiunilor, crescand riscul declansarii unui conflict regional", arata analistul RBS Anna Tokar.

Un astfel de eveniment ar pune in primejdie intreaga retea de transport a gazelor naturale si a petrolului din zona de sud a Caucazului.

Cu o pupulatie majoritar armeana, Nagorno-Karabah ramane un mar al discordiei intre Erevan si Baku, iar tensiunile sunt in crestere de la inceputul anului.

Deja, pe fondul ciocnirilor violente din regiune, Institutul Caspic pentru Studii de Aparare din Baku a raportat 31 de victime, conform spuselor lui Jasur Sumarinli, seful echipei de cercetare.

Un nou razboi hibrid

In urma conflictului derulat in estul Ucrainei, fortele internationale s-au concentrat mai putin pe conflictul mocnit care ameninta acum sa destabilizeze o regiune in care gigantul energetic BP si partenerii sai de afaceri au investit deja peste 50 de miliarde de dolari.

Incursiunile azerilor in zonele controlate de armeni in jurul enclavei din Caucazul de Sud sunt in masura sa inflameze si mai mult relatiile intre cele doua tari separate atat pe plan religios, cat si prin aliantele internationale constituite.

Ministrul armean al Apararii acuza puterea de la Baku ca duce un razboi hibrid prin lansarea atacurilor informatice si declansarea unor incursiuni armate.

Presedintele Armeniei, Serzh Sargsyan, recunostea, acum o luna, intr-un interviu pentru France 24 ca reluarea conflictului poate surveni in orice moment.

De cealalta parte, ministrul Apararii din Azerbaidjan, Zakir Hasanov, a iesit la rampa in fata soldatilor azeri pentru a-i indemna sa "foloseasca orice oportunitate, zi si noapte" pentru a-i extermina pe armenii care controleaza teritoriul disputat.

Integritate teritoriala

"Sunt ferm convins ca vom obtine ceea ce dorim. Vom recapata integritatea teritoriala", a opinat presedintele azer Ilham Aliyev intr-un interviu televizat din cursul lunii trecute.

Luna aceasta fiecare tabara a raportat victime facute in randul inamicilor: azerii au plusat cu cinci soldati armeni impuscati pe 21 aprilie, iar inamicii lor au dat ca victima sigura un soldat din tabara opusa. Oficial, ministrii apararii de la Erevan si Baku au negat ca armatele din subordine au suferit pierderi in ultima perioada.

"Nu mai este vorba de escaladarea tensiunilor, ci de o singura eroare ce asteapta sa se petreaca. Acum 20 de ani vorbeam de trupe slab inarmate. Acum se folosesc deja salve de artilerie, atacuri aeriene si drone", arata Lawrence Sheets, un analist politic pentru zona caucaziana din invecinata Georgiei.

Un conflict extins este in masura sa puna in pericol intreaga infrastructura energetica a Europei si Asiei Centrale, in conditiile in care Azerbaidjanul este singura cale, in afara Rusiei, care face legatura intre cele doua continente.

Oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan construit de BP are traseul la mai putin de 100 de km departare de linia care demarcheaza teritoriul celor doua tabere.

In 2013, Azerbaidjan a semnat un contract de 45 de miliarde de dolari pentru asigurarea livrarii de gaze catre Europa pe un traseu de 4.000 de kilometri care se intinde din Baku pana in Italia, strabatand Georgia, Turcia, Grecia si Albania.

Petrol pentru arme

Azerbaidjan si-a folosit statutul de tara producatoare de petrol pentru a-si consolida armata si a forma aliante militare cu Statele Unite si Israel.

Programul sau extins de dotare a fortelor armate a transformat tara in al doilea mare importator de arme de pe piata europeana, detinand un procent de 13% din totalul tehnicii militare comercializate de firmele europene, dupa cum arata statistica Institutului International de Cercetari pentru Pace din Stockholm.

Anul acesta, cheltuielile militare ale azerilor au crescut cu 27 de procente, atingand o valoare de 3,6 miliarde de dolari, o cifra care depaseste intreg bugetul Armeniei.

Vecinii azerilor nu sunt insa nici ei lipsiti de aparare. Armenia este un aliat vechi al Moscovei si gazduieste o baza militara rusa pe teritoriul sau.

In timpul conflictului din 1993, Armenia a invadat Nagorno Karabah si alte cateva zone limitrofe sub scuza ca intentioneaza sa creeze o zona tampon intre cele doua state.

Conflictul de acum doua decenii s-a soldat cu 30.000 de victime si peste 1,2 milioane de refugiati. Patru rezolutii ONU privind retragerea trupelor de pe teritroriul azer au fost ignorate.

Rusii, intre doua fronturi

De-a lungul liniei care desparte cele doua tabere, soldatii se adapostesc in transee precum cele din timpul primului Razboi Mondial.

Focurile de arma au inceput sa se faca din nou auzite inca din august anul trecut, cand 19 victime au fost raportate in primele zile de la reluarea conflictului.

De atunci, azerii au inceput sa foloseasca armamentul greu din dotare, recurgand la tiruri sustinute cu mortiere de 120 de mm, a aratat Arman Kirakossian, delegatul Armeniei pe langa OSCE.

In replica, militarii azeri sustin ca au fost expusi unui atac cu mortiere de 60 si 82 de mm.

"Lucrul acesta se intampla pentru ca rusii sunt preocupati acum de problemele din Ucraina. In ultima perioada, Azerbaidjan a purtat discutii intense cu Rusia pentru a analiza pozitia Kremlinului", arata Elxan Shahinoglu, analist-sef in cadrul grupului de studii politice Atlas din capitala azera.

#conflict Nagorno Karabah, #gazoduct Azerbaidjan Italia, #export petrol Azerbaidjan, #cheltuieli militare Azerbaidjan , #Italia