DNEVNIK: Economiile de la periferia Europei se lupta cu o inflatie mare

Luni, 31 Martie 2008, ora 11:17
1413 citiri
DNEVNIK: Economiile de la periferia Europei se lupta cu o inflatie mare

DNEVNIK (Bulgaria) - Economiile de la periferia Europei, care depind foarte mult de investiile straine, majoreaza rata dobanzii de politica monetara, pentru a se feri de cresterea brusca a inflatiei si pentru a-si sustine moneda. Ultimele exemple in acest sens sunt Romania si Islanda. Sub semnul intrebarii sta capacitatea acestor economii de a ramane stabile si de a-si continua cresterea, care pana in prezent a fost alimentata cu credite.Banca Nationala a Romaniei a majorat, miercuri, cu pana la 9,5%, rata dobanzii de politica monetara, iar Islanda a adaugat la rata dobanzii de politica monetara 1,25%, marti, si a ridicat-o la 15%.


Acesta majorari sunt intr-un contrast foarte mare cu actiunile Rezervei Federale Americane, care reduce rata dobanzii de politica monetara in fata cresterii economice care intarzie. intarzierea poate si sa nu omita statele de la periferia Europei, insa ele au nevoie de dobanzile mari, pentru a atrage investitii si credite din strainatate, cu care sa-si echilibreze deficitele imense de cont curent. "Ceea ce au in comun multe din aceste state este ca ele depind de finantarea externa", a spus Reinhards Kluze, economist la UBS, specialist in pietele in curs de dezvoltare. Astfel, situatia devine deosebit de grea odata cu trecerea timpului, cand apetitul global pentru risc scade si conditiile de finantare se inrautatesc.


Economistii sustin ca unele state sunt mult mai supuse riscului decat altele, in principal datorita dependentei lor de capitaluri straine si a dependentei de investitiile instabile pe termen scurt. Acest grup de risc include: Spania, Turcia, Ungaria, Romania si statele baltice - Letonia, Lituania si Estonia.

Alte state, cum ar fi Polonia, Slovacia, Cehia si Rusia, sunt intr-o pozitie mai buna pentru a face fata "furtunii financiare", datorita economiilor lor mai echilibrate, a nivelurilor bune ale investitiilor straine directe, iar in cazul Rusiei - si venituri imense din petrol si gaz natural. Drept urmare a acestor aspecte, cele trei state isi mentin deocamdata monedele stabile.


Multe banci in aceste regiuni, precum si companii si gospodarii, au credite semnificative in valuta straina. Asemenea datorii se pot dovedi a fi destul de greu de platit, daca monda autohtona se devalorizeaza. Multe persoane fizice maghiare au, de exemplu, credite ipotecare in franci elvetieni si in euro, cu care au dorit sa beneficieze de dobanzi mai mici. "Aceasta strategie a functionat, insa a venit criza creditelor", a spus Gyula Toth, economist la UniCredit, care are o specializare in Europa Centrala.


Slabiciunea din ultimele luni a forintului a dus la cotizatii lunare mai mari pentru persoanele fizice, care au fost deja afectate de tergiversarea economiei. Creditele proaste sunt inca putine, insa acest lucru se poate modifica in cazul unei crize valutare. Ca si majoritatea analistilor, Toth se asteapta ca Banca Centrala sa majoreze din nou saptamana aceasta rata dobanzii de politica monetara, pentru a sustine forintul, atragand capital strain. In Romania, Bulgaria si statele balcanice, cresterea economiei, importul si preturile mari pentru locuinte au dus la o crestere considerabila a creditelor. In Romania, deficitul de cont curent este de circa 14% din PIB-ul tarii, iar in Bulgaria si Letonia indicatorul este de peste 20% din PIB. Multi analisti s-au temut ca, avand in vedere asemenea niveluri, viitorul este nesigur, in special in momentul disparitiei creditelor ieftine in intreaga lume.


In cel mai bun caz, economiile enumerate se pot astepta la o schimbare dureroasa - dobanzi mai mari, cu care sa se stopeze cererea de consum, importul si inflatia. in cel mai rau caz, investitorii straini, insa si populatia locala, pot sa-si piarda increderea in moneda lor, ceea ce sa duca la o criza a creditelor.


Majoritatea economistilor sunt insa siguri ca o asemenea criza, similara cu cea din America de Sud si Asia, poate fi evitata.


In comparatie cu alte economii, care au suferit de pe urma factorilor enumerati, Europa de Est are obligatii gevernamentale relativ mici si rezerve valutare bune. Legaturile comerciale cu Europa de Vest si alte economii stabile reprezinta, de asemenea, un factor pozitiv. Astfel, criza perfecta devine mai putin probabila, insa nu si impozibila.


Aderarea la Uniunea Europeana este o protectie in plus, care-i linisteste pe investitorii straini, comenteaza expertii.