Luxemburg cedeaza si renunta inclusiv la secretul bancar privind multinationalele

Luxemburgul este pregatit sa faca schimb de informatii cu SUA si statele UE privind conturile bancare detinute de companii multinationale la bancile din tara, continuand masurile luate pentru a se desparti de imaginea de paradis fiscal, potrivit Financial Times.

Ministrul Finantelor din Luxemburg, Luc Frieden, a declarat ca guvernul este dispus sa extinda numarul de conturi bancare acoperite de noile acorduri de schimb de informatii incheiate cu SUA si UE astfel incat sa includa si companiile multinationale.

Acordurile, convenite recent, se refera in prezent numai la persoane suspectate ca ar evita plata taxelor prin ascunderea banilor in conturi bancare din Luxemburg. Sectorul bancar luxemburghez are active de aproape 3.000 de miliarde de euro, de 22 de ori mai mult fata de Produsul Intern Brut.

Datorita activitatilor derulate in Luxemburg de companii multinationale, precum Amazon.com sau Skype, stocul investitiilor straine directe in tara s-a cifrat anul trecut la 2.280 miliarde de dolari, potrivit datelor Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica. Din aceasta suma, numai 122 miliarde de dolari au ajuns in economia reala.

Europa, tot mai afectata de scandalurile privind evaziunea fiscala

Presiunile asupra paradisurilor fiscale din Europa s-au intensificat in ultimele doua luni, dupa ce miniatrii Finantelor din zona euro au impus drept conditie in acordul de salvare a Ciprului finantarea partiala a programului din depozitele bancare, acuzand marimea sectorului bancar (active de 8 ori cat PIB-ul) si numarul ridicat de deponenti straini.

In paralel, in Franta, ministrul Bugetului a fost nevoit sa demisioneze dupa ce a recunoscut ca a mintit in fata parlamentului privind sume mari de bani, de ordinul milioanelor de euro, pe care le detine in Elvetia.

In urma acestor presiuni, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker a anuntat ca guvernul va renunta incepand din 2015 la legea secretului bancar in cazul persoanelor fizice, aliniindu-se astfel unei propuneri a UE contestata numai de Austria. Initial, Juncker preciza ca planul nu va afecta companiile multinationale si fondurile de investitii.

Anuntul lui Juncker a survenit in urma cu trei saptamani, dupa declansarea crizei din Cipru. De altfel, multi analisti au comparat situatia din Luxemburgul cu cea din Cipru, ambele state fiind considerate paradisuri fiscale.

Conturile multinationalelor, urmatoarele vizate

Luxemburgul coopereaza cu Statele Unite pentru implementarea legii pentru conformitatea fiscala a conturilor din strainatate, adotpata in 2010 de Washington ca masura de preventie a evaziunii fiscale de catre cetatenii americani.

Legea cere bancilor straine sa identifice deponentii americani si sa transmita guvernului SUA informatii privind tranzactiile efectuate de acestia si bilaturile conturilor. Mai multe state europene, printre care Marea Britanie si Germania, au intrat deja in acorduri bilaterale cu SUA pentru schimbul de astfel de informatii.

Asociatia bancara din Luxemburg estimeaza ca peste jumatate dintre clientii care detin depozite in bancile din tara provin din Uniunea Europeana.

Initial, noua politica de desecretizare viza platile aferente dobanzilor pentru fondurile detinute de persoane private din UE, nu si banii detinuti prin fonduri de investitii sau prin firme incorporate in Luxemburg. De asemenea, operatiunile companiilor straine derulate prin centrul financiar de la Luxemburg nu vor fi afectate.

Totusi, ministrul Finantelor Luc Frieden a afirmat, intr-un interviu pentru FT, ca Luxemburgul este pregatit sa mearga mai departe, vizand si conturile multinationalelor.

Frieden a adaugat ca guvernul este dispus sa intre intr-un proiect convenit de Franta, Germania, Marea Britanie, Italia si Spania avand in vedere schimbul de informatii in privinta bancilor dincolo de detinerile in conturi offshore. Proiectul vizeaza extinderea acordurilor de schimb de informatii pentru a include scheme mai sofisticate, precum trusturile, elaborate astfel incat sa impiedice guvernele straine sa afle ce sume detin cetatenii in strainatate.

Frieden considera ca sistemul anterior al Luxemburgului, de a percepe taxe din conturile investitorilor straini si a trimite fondurile catre tara de origine a acestora, era mai eficient decat noile regimuri de schimb de informatii propuse de UE si noul tratat fiscal bilateral incheiat cu Statele Unite.