Cum face rost de bani cea mai bogata organizatie terorista din lume

Luni, 07 Decembrie 2015, ora 15:45
4967 citiri
Cum face rost de bani cea mai bogata organizatie terorista din lume
Foto: Creative Commons

Cea mai mare amenintare la adresa civilizatiei occidentale, terorismul islamic personificat de gruparea Daesh (Statul Islamic / ISIS), isi gestioneaza finantele mai bine decat o fac unele tari europene, reusind sa impuna si sa colecteze taxe si impozite, dar si sa profite la maximum de pe urma rezervelor de petrol.

Desi se afla sub bombardamentele unei aliante formate din 65 de state, printre care si SUA, Marea Britanie, Rusia, Franta si Germania, iar la sol are de infruntat in fiecare zi armatele siriana si irakiana, plus o multime de grupuri rebele care i se opun in Siria si Irak, Daesh are pe mana un buget de circa 2 miliarde de dolari, potrivit CNN Money.

Expertii militari si financiari chestionati de postul american au dezvaluit pas cu pas de ce gruparea jihadista a ajuns atat de puternica intr-un timp atat de scurt.

In primul rand, Daesh a renuntat sa urmeze modelul invechit al terorismului reprezentat de gruparea Al-Qaeda, care face apel la sponsorii bogati din lumea araba. In schimb, ISIL a optat pentru un sistem de autofinantare.

Expertii care analizeaza indeaproape fenomenul spun ca gruparea terorista plateste salarii si percepe taxe si impozite, la fel ca orice administratie statala.

Soldatii sunt platiti cu sume cuprinse intre 400 si 1.200 de dolari pe luna, la care se adauga bonusuri de 50 sau 25 de dolari pentru fiecare nevasta si copil aflati in grija, conform unui studiu pus la dispozitia Congresului american.

Inginerii si tehnicienii angajati de ISIL castiga si 1.500 de dolari lunar, au mai constatat echipele de investigatori ai ONU.

"Daesh este cu siguranta cea mai inzestrata organizatie terorista din istorie. Asta se datoreaza in special capacitatii sale de a guverna zone neguvernate", explica Andreas Krig, expert militar la Colegiul Regal Londonez din Qatar.

Mai tari ca fiscul

In teritoriile controlate de teroristi traiesc aproximativ 8 milioane de oameni, iar orice activitate a acestora este taxata.

Conform Centrului pentru Politici de Securitate de la Geneva, jihadistii au un sisten fiscal compus din: taxa pe venit - 10%; taxe pe afaceri - 15%; taxe pe vanzari - 2%; comision de retrageri bancare - 5%; vanzarea de medicamente - intre 10 si 35%.

Iar sistemul de extorcare merge si mai departe. Scolarii platesc o taxa lunara de cate 22 de dolari, 43 de dolari platesc liceenii, iar studentii ajung sa cotizeze lunar cu cate 62 de dolari pentru a fi lasati sa-si urmeze cursurile.

Trecerea pe drumurile care strabat teritoriile ocupate de ISIS in Irak necesita o taxa de protectie de 1.000-2.000 de dolari, in functie de valoarea marfurilor transportate in camioane, arata raportul Congresului american.

Daesh a pus la punct si un sistem prin care impoziteaza salariile unor functionari publici irakieni ramasi captivi in nordul Irakului, arata investigatorii de la Financial Action Task Force.

Acestia sunt lasati sa se duca in cel mai apropiat oras controlat de fortele guvernamentale pentru a-si ridica salariile, dar la intoarcere li se retine 50% din suma.

Crestinii din aceste zone platesc si ei o taxa, pentru a nu fi executati, cam in stilul taxei de protectie platite organizatiilor mafiote. Aceasta se numeste jizyah, iar liderii gruparii chiar se lauda cu implementarea ei.

Cei care parasesc zona pentru a-si vizita rudele din alta regiune sunt nevoiti sa plateasca o taxa de 1.000 de dolari si sa lase gaj averea lor, in cazul in care nu mai au de gand sa revina, mai spun expertii centrului de la Geneva.

In total, incasarile din sistem s-au ridicat la 360 de milioane de dolari in 2014, conform unei analize facute de expertii in terorism Jean-Charles Brisard si Damien Martinez.

Estimarile lor arata ca, anul acesta, suma totala ar putea urca chiar spre 800 de milioane de dolari, iar inventivitatea gruparii jihadiste se rasfrange si asupra altor afaceri derulate in zona.

ISIS are sub control o treime din productia de grau si orz a Irakului, conform analizei facute de experii ONU in alimentatie si agricultura. Adesea, teroristii fura utilaje agricole in timpul raidurilor si atacurilor asupra altor orase si le inchiriaza apoi fermierilor.

Tot in zonele controlate de ei se afla mine de fosfati, centre de prelucrare si fabrici de ciment, veniturile generate de acestea putand sa ajunga la 1,3 miliarde de dolari anual, sustin Brisard si Martinez.

"Centrul de putere al ISIS si cel mai important bun aflat in posesia gruparii este teritoriul ocupat in Siria si Irak. Recuperarea acelor zone este vitala in lupta dusa impotriva lor", considera Harleen Gambhir, profesor in cadrul Institutului pentru Studii de Razboi.

Petrol de 500 de milioane de dolari

Chiar si fara experienta in exploatarea corecta a campurilor de petrol si a rafinariilor, teroristii Daesh tot au reusit sa produca zilnic 50.000 de barili de titei in cursul anului 2014.

Un studiu ONU asupra situatiei din Irak si Siria arata ca veniturile obtinute de teroristi din vanzarea petrolului pe piata neagra au ajuns la o medie de 1,6 milioane de dolari/zi.

Cum reusesc membrii gruparii sa vanda petrolul cu toate sanctiunile internationale impuse in aceasta privinta? Pai, nu este chiar atat e greu! Gruparea pur si simplu foloseste retele de contrabanda create de Saddam Hussein in anii '90 pentru a evita acelasi tip de sanctiuni impuse Irakului.

De multe ori, intermediarii implicati in aceasta relatie obtin un pret cu 75% mai mic decat cel de pe piata oficiala, iar gruparea terorista vinde petrol oricui, chiar si inamicilor.

Guvernul dictatorului sirian Bashar al-Assad cumpara petrol pentru a produce energie electrica in regiunile pe care le controleaza, iar rebelii sustinuti de Statele Unite au nevoie de benzina si motorina pentru masinile lupta cu care au fost inarmati.

"Daesh nu are nimic impotriva ideii de a-si alimenta cu petrol inamicii din regiune. In acest moment gruparea este interesata doar de expansiunea sa in orice directie", sustine Christina Schori Liang, expert in cadrul Centrului pentru Politici de Securitate din Geneva.

"Trebuie sa mentina activa economia de razboi, pentru ca nu au alt tip de economie care sa functioneze. Problema cu razboiul este ca te baga in ceata: ziua se bat, iar noaptea fac afaceri", explica Christina Schori Liang.

Saptamana trecuta, oficialii rusi i-au acuzat pe liderii de la Ankara ca sustin traficul de petrol cu Daesh, valoarea titeiului intrat in Turcia pe aceasta filiera fiind de 1,5 milioane de dolari/zi. Turcia a negat cu vehementa aceste acuzatii.

Dar, desi petrolul reprezinta o importanta sursa de venituri pentru teroristii ISIS, nu mai este principalul izvor de bani, arata un raport al Departamentului Apararii din SUA.

Raidurile aeriene declansate inca din septembrie 2014 de coalitia internationala condusa de Statele Unite au redus semnificativ potentialul gruparii de a produce si a rafina petrolul extras.

Cele 8.573 de bombardamente au lovit 260 de tinte de infrastructura petroliera, precum si luptatori ISIS, cladiri si echipamente, arata raportul intocmit de Departamentul Apararii din SUA.

In octombrie 2015, atacurile aeriene coordonate ale fortelor coalitiei au permis trupelor guvernului irakian sa recapete controlul asupra giganticei rafinarii Bayji din nordul Irakului.

Fara capacitate industriala de rafinare a petrolului, teroristii s-au orientat spre rafinariile mobile, cu o capacitate de prelucrare de pana la 500 de barili/zi. Dar bombardamentele recente au lovit si o parte din aceste utilaje - 30, in ultima luna si jumatate.

In acest moment, Daesh mai produce si vinde doar o mica parte din cei 50.000 de barili estimati a fi produsi in urma cu un an, iar pretul scazut al petrolului de pe piata internationala reduce si mai mult veniturile gruparii teroriste.

Jafuri bancare in regim diferit

Cand ISIS cucereste un nou teritoriu revendica automat si bancile aflate in zona. Numai ca regimul jafurilor bancare este diferit.

In incercarea de a mentine un sistem functional in teritoriile controlate, liderii Daesh au preferat sa nu se atinga de banii aflati in bancile private, optand pentru taxarea populatiei la retragerea banilor.

Bancile de stat insa, cum a fost si sucursala bancii centrale a Irakului din Mosul, au fost jefuite pe loc. Numai din banca din Mosul teroristii au castigat 450 de milioane de dolari in aur si rezerve valutare.

Suma a fost completata pana la aproape un miliard de dolari din celelalte jafuri. "Sunt sume de bani in posesia carora intra o singura data", explica reprezentantii Trezoreriei americane.

Chiar si asa, spargerile de banci au facut gruparea din Siria si Irak cea mai bogata organizatie terorista din lume.

Rapiri si rascumparari

Apoi, intre 20 si 45 de milioane de dolari sunt stransi de teroristi doar de pe urma victimelor rapite si rascumparate.

Nu intotdeauna insa au succes in aceste lovituri criminale. Jurnalistul American James Foley a fost rapit in 2012, iar Statul Islamic a cerut 132 de milioane de dolari pentru eliberarea lui.

Alte doua victime rapite in 2013, japonezii Kenji Goto Jogo si Haruna Yukawa, au fost evaluate la 200 de milioane de dolari.

Nici guvernul american, nici cel de la Tokyo nu au platit rascumpararea, iar victimele au fost ucise, executiile lor fiind inregistrate si difuzate pe Internet.

Majoritatea guvernelor respecta conventia ONU de a nu negocia, sub nicio circumstanta, cu gruparile teroriste.

Este o decizie care condamna direct victimele cazute in mainile acestora, dar, pe de alta parte, sumele cerute de teroristi ar fi investite in arme si atentate care ar curma alte zeci sau sute de vieti, iar reteta rapirilor ar fi adoptata rapid si de alte organizatii.

Totusi, unele tari au ales sa plateasca pentru rascumpararea ostaticilor, suma totala obtinuta din rascumparari fiind cuprinsa intre 20 si 45 de milioane de dolari.

Colegii de celula ai lui Foley au fost eliberati unul cate unul, dupa ce guvernele Frantei, Spaniei si Italiei au platit rascumpararile cerute.

Dar rapirile se extind si asupra localnicilor din zonele invadate de teroristi: crestinii sirieni si minoritatea Yazidi.

In cazul lor, rudele sunt anuntate imediat ca au 24 de ore la dispozitie pentru a strange sume cuprinse intre 1.700 si 3.000 de dolari, daca vor sa-i mai vada in viata pe ostatici.

Rapirile pentru rascumparare sunt o afacere mai putin profitabila a asa-zisului Stat Islamic, dar abordarea acestora intr-un stil aproape corporatist arata ca liderii gruparii teroriste isi consolideaza pozitia prin orice mijloace.

"Noi vorbim mereu de Statul Islamic (Daesh/ISIL) ca despre o organizatie terorista. Ar trebui sa ne referim la ei ca la un stat terorist. Este un stat de acum. Au propriile granite, economia lor, un sistem de taxe. Ne va fi foarte greu sa scapam de ei", crede Johan Kaldager, un expert al trupelor special din cadrul serviciilor de informatii ale Norvegiei.

#surse finantare ISIS, #stat terorist, #finantare terorism, #contrabanda petrol , #ONU