ONU, un organism subfinantat si cu mainile legate. Ce ar trebui sa faca marile puteri?

Criza refugiatilor din Europa atrage atentia si asupra misiunilor de mentinere a pacii derulate sub comandament ONU, iar vestile, din acest punct de vedere, nu sunt deloc incurajatoare.

Misiunile de pace la nivel global ale ONU se dovedesc a fi ajuns intr-un punct critic, dupa cum observa editorialistii Bloomberg, iar o sansa de a indrepta acest lucru o ofera Adunarea Generala a Natiunilor Unite, programata pentru luna aceasta.

Forte subdimensionate si prost dotate

ONU desfasoara in acest moment 16 misiuni de mentinere a pacii in tot atatea zone de conflict de pe glob.

Fata de acum 20 de ani insa, trupele adunate sub comandament ONU se dovedesc inferioare ca numar si prost inarmate pentru a face fata atacurilor declansate de taberele angrenate in conflict.

Cele mai fierbinti puncte in care ONU activeaza cu trupe militare se dovedesc a fi Republica Central-Africana, Liban, Congo si Darfur.

In Congo, spre exemplu, ONU a detasat 24.000 de soldati care trebuie sa stinga conflictele izbucnite in randul unei populatii civile care numara 68 de milioane de locuitori.

In multe cazuri militarii s-au dovedit a fi ei in stare de abuzuri savarsite impotriva civililor, cateva scandaluri de exploatare sexuala a localnicilor subrezind increderea in purtatorii castilor albastre.

In alte teatre de operatiuni, lipsa echipamentului adecvat misiunii a dus la pierderea de vieti omenesti, asa cum a fost cazul celor 56 de victime inregistrate in randul soldatilor expediati in Mali.

Acestia au reclamat in diverse randuri lipsa vehiculelor blindate de patrulare, mortile lor fiind cauzate, in majoritatea cazurilor, de ambuscade cu bombe artizanale.

Fara elite

Sa luam in considerare si faptul ca trupele angrenate in misiunile de pace ONU sunt asigurate de armatele din Bangladesh, cu cei mai multi soldati - 9400, Etiopia, India, Pakistan, Rwanda si Nepal.

Chiar daca acestia se dovedesc devotati principiilor umanitare sub care se desfasoara misiunile militare ale forului international, motivul principal pentru care au acceptat inrolarea in randul batalioanelor ONU l-a reprezentat solda de 1000 de dolari/luna.

Este de inteles si faptul ca o mare parte din contingente este formata din soldati ai tarilor africane, in contextul in care 9 din cele 16 misiuni se desfasoara pe continentul african.

In schimb, calitatile acestor soldati lasa de dorit, trupele africane provenind in marea lor majoritate din randul unor armate prost instruite si corupte.

Marile puteri militare se multumesc doar sa finanteze misiunile de pace ale ONU.

SUA varsa in bugetul organizatiei 28% din costurile operatiunilor militare, insumand 7 miliarde de dolari anual, Japonia aloca aproximativ 11 procente, iar cele trei mari forte europene: Germania, Franta si Marea Britanie contribuie laolalta cu 21% din totalul costurilor.

Fata de anii '90 cu greu mai gasesti trupe de elita ale marilor puteri angrenate in misiunile de pastrare a pacii. Americani mai au doar 78 de soldati in cadrul ONU, rusii 76, iar britanicii 287.

Intregul sistem pare croit pe dos. Misiunile de pastrare a pacii ar fi mult mai eficiente daca ar fi asigurate cu soldati bine antrenati si conduse de comandanti cu experienta in teatrele de operatiuni.

Reforme necesare

Retragerea trupelor NATO din Afganistan si implicarea redusa a Statelor Unite in ofensiva dusa impotriva Statului Islamic in Siria si Irak ar lasa destui combatanti bine pregatiti pentru a accepta misiuni ONU.

Inclusiv Japonia poate contribui cu trupe dupa ce, in vara acestui an, guvernul nipon a modificat legislatia care interzicea desfasurarea unor operatiuni militare in afara granitelor tarii.

In schimb, marii beneficiari ai acestor interventii, tari precum Rusia, China sau Brazilia ar putea aloca rezerve financiare mai mari pentru a asigura finantarea acestor operatiuni.

Fara indoiala, Washingtonul va avea de infruntat o opozitie destul de dura a Congresului care priveste ca nesigura masura de a trece trupele americane sub controlul birocratilor ONU, dar aceasta poate fi depasita prin implicarea comandamentului NATO in coordonarea misiunilor de pace.

Alte reforme in regulile de angajament ale trupelor ONU vor fi, de asemenea, necesare.

Un studiu al Institutului International de Cercetari pentru Pace de la Stockholm evidentiaza faptul ca militarii ONU sunt supusi unor reguli prea stricte in angajarea unei confruntari cu forte ostile care ameninta populatia civila.

Adeseori, castile albastre s-au vazut nevoite sa se retraga din fata fortelor ostile. Regulile razboiului s-au schimbat, iar grupari precum Al Qaeda si ISIS au demonstrat clar acest lucru.

ONU trebuie sa ofere, de asemenea, libertate trupelor sale in a urmari fortele ostile chiar si peste granite, sistemul "loveste si fugi" fiind practicat in zonele de frontiera de gruparile insurgente din Sudan si Africa de Vest, tocmai pe seama acestei vulnerabilitati a militarilor ONU.

In iunie, un consiliu ONU condus de laureatul cu Premiul Nobel Jose Ramos-Horta a prezentat un raport de 100 de pagini asupra misiunilor de mentinere a pacii derulate pana in prezent.

Acesta, ca si raportul institutului de la Stockholm vor fi analizate in cadrul Adunarii Generale ONU de saptamana viitoare, numai ca situatia nu trebuie sa ramana doar la nivelul discutiilor.

Marile puteri armate vor trebui sa revina cu trupe in teatrele de operatiuni ale fortelor ONU de pastrare a pacii, altfel, simplele discutii pe aceasta tema nu vor fi de ajuns pentru a salva vietile civililor din zonele de conflict.