In strategia anti-criza a Guvernului se vorbeste despre stimularea crearii a 20-25.000 de noi locuri de munca in urmatorii ani, dar nu se precizeaza nimic despre pastrarea celor aproximativ 30.000 care urmeaza sa fie desfiintate pana la sfarsitul anului. In acelasi timp, Calin Popescu Tariceanu a vorbit despre construirea delocuinte sociale, dar nu a specificat nimic despre modul in care ar
putea sa-i ajute statul pe cei care risca sa-si piarda casele in cazul
in care ratele vor creste substantial.
Spre deosebire de alte state, precum cele din zona euro sau
China , in strategia anti-criza
nu se aminteste nimic despre incurajarea consumului.
Este drept ca prin stimularea consumului
Romania risca adancirea si mai
mult a
deficitelor , dar aceasta este cea mai simpla cale prin care se
poate asigura o crestere economica similara cu cea din acest acest an,
in contextul in care sectorul constructiilor stagneaza deja de cateva
luni.
In conditiile in care consumam din import, iar doua treimi din
importuri provin din tarile comunitare, nu este exclus ca autoritatile
UE sa accepte un deficit de cont mai mare pentru Romania, mai ales daca
prin aceasta am contribui la mentinerea productiei companiilor din
Occident.
Premierul a uitat sa treaca in planul "guvernului sau" si
masurile prin care s-ar putea stimula exporturile.
Intr-un moment in care occidentalii isi indreapta atentia spre
produsele ieftine, dar calitative, producatorii romani se pot transfera
in unii dintre marii beneficiari ai acestei crize economice, daca se
vor dovedi competitivi pe pietele externe.
Pana sa ajunga la capitolul exporturi,
inaltul oficial guvernamental ar fi trebuit sa propuna un set de masuri menite sa duca la cresterea productivitatii interne, ocazie cu care s-ar fi rezolvat si o parte din problemele generate de cresterea consumului.
In afara de cateva masuri ineficiente sau viabile pe termen lung, ca de
exemplu eliminarea impozitului pe dividendele reinvestite sau
subventionarea dobanzilor la creditele ipotecare,
premierul
nu a expus nicio strategie prin care sa se impulsioneze investitiile in
sectoarele cheie ale economiei: constructiile si agricultura.
In plus, seful Executivului nu a anticipat nici posibilele relocari
dinspre
Romania spre tarile vecine (Kraft in
Bulgaria sau fabricile de
componente auto in Serbia), motiv pentru care nu a precizat nicio
masura prin care astfel de cazuri ar putea fi preintampinate sau
rezolvate.
Nici instrumente de stimulare a economisirii nu exista in planul anti-criza,
"pe patru ani", propus de actualul Executiv. Desi lichid,
sistemului
bancar nu i-ar prisosi banii populatiei, mai ales ca acestia ar ajuta
la diminuarea dependentei bancilor comerciale din Romania de
institutiile mama si de finantarile de pe pietele internationale
Pe aceasta cale, dobanzile la creditele acordate populatiei, dar mai
ales intreprinderilor mici si mijlocii, s-ar putea reduce considerabil,
acestea din urma putandu-si asigura astfel fluxurile de capital. In
plus,
diminuarea dobanzilor ar putea relansa piata imobiliara si, implicit, sectorul constructiilor, unde si-ar putea gasi de lucru o buna parte din forta de munca "repatriata" din tarile intrate in recesiune.
De unde vrea Guvernul sa ia banii? Poate cea mai mare lacuna a acestei strategii anti-criza sau "oferte
electorale", asa cum a catalogat-o Juan Jose Fernandez Ansola -
reprezentantul regional al Fondului Monetar International pentru
Romania si
Bulgaria, este data de faptul ca primul-ministru nu a
precizat provenienta "anvelopei bugetare" necesare pentru sustinerea
masurilor propuse.
Daca in cazul majorarilor salariale Tariceanu isi putea permite sa nu
caute sursele de finantare pentru ducerea la indeplinire a unei legi
votate de Parlament,
nespecificarea
resursele bugetare in acest caz este inadmisibila, in contextul in care
viitorul economiei nationale poate "atarna" de indeplinirea acestor
masuri.
